Municipiul Motru

Municipiul Motru-Gorj

Asezare Geografica

Aspectul reliefului este dat de alternanta dealurilor izolate cu profil inalt si vaile despartitoare care se largesc in zona de confluenta, dând aspectul unei mici depresiuni (confluenta dintre Pârâul Plostina si Râul Motru, confluenta dintre Pârâul Pesteana si Râul Motru).

Altitudinea medie a reliefului este cuprinsa intre 200÷300 m; cea mai ridicata fiind Piscul Tâlvei de 415 m la NE de satul Rosiuta, municipiul Motru fiind situat la o altitudine de 185m; cea mai coborâta cota este de 171m in lunca Merisului situata in amonte fata de comuna Brosteni.

Ansamblul reliefului este dat de piscurile inalte din sectorul NE cu aspect rotunjit si vaile care se largesc spre confluenta. O privire succinta a hartii geografice ne arata existenta unor suprafete cu fragmentare ridicata in partea de N datorita ramificarii bazinelor de receptie ai afluentilor, cu o densitate intre 0,1÷1 km/km2 in Lunca Motrului in partea de sud a culmii dintre Motru si Pesteana.

Dealurile izolate se inalta cu cca.50 m deasupra cotei medii capatând un aspect mamelonar asa cum este cazul Dealului inalt delimitat de V. Leurda, V. Porcasa, V. Plostina si V. Motru.

Râul Motru este artera hidrografica principala si are o orientare data de aspectul reliefului. Existenta arterelor secundare au dat posibilitatea crearii unor spatii extinse pe distante de câtiva kilometri (intre V. Motrului si V. Pârâului Crainici, intre V. Motrului si V. Pesteanei, intre V. Lupoita si V. Plostina ). Aceste spatii se alungesc spre zonele de confluenta, terminându-se sub forma unor capete de deal (Capul Dealului, Capul Plostinei).

Dealurile au inaltimi peste 200 m, cele mai inalte fiind de peste 300 m: Dealul Cârlesti – 328 m, Dealul Culmea Chivadaru – 318 m, Culmea Catunelor – 355 m, Piscul Tâlvei – 415 m. Pantele ocupa suprafete foarte mari cu inclinari intre 0÷30%, cele mai accentuate fiind produse prin activitatea antropica intensa.

Cele mai renumite dealuri ale zonei sunt: Dealul Bujorascu, Dealul stirbetului, Dealul Rosiuta, Dealul Nebunului, Dealul Porcasei, Dealul Croitorestilor, Culmea Floarei, Dealul Horasti, Dealul Chivadarului, Dealul Lupoitei, Dealul Blajului, Dealul Ciresului, Dealul Leurzii, Dealul Potângu, Dealul Prigoroiului s.a..

Valea Râului Motru este cea mai larga ocupând un loc central in peisajul reliefului iar datorita activitatii antropice omniprezente in regiune s-a creat un relief specific antropic. Râul Motru prezinta un curs sinuos cu schimbari de directie (NV-SE la Glogova, N-S la Meris). Alexandru schiopan in teza sa de doctorat „Dealurile piemontane ale Cosustei” leaga aceasta orientare de prezenta in profunzime a unei falii ce a favorizat instalarea initiala a cursului Motrului.

Afluentii importanti ai Râului Motru: pe partea stânga Plostina si Lupoita, pe partea dreapta Crainici si Pesteana au dat nastere la vaile ce poarta numele acestora, vai destul de inguste in sectorul superior si largi spre locul de varsare.

Valea Motrului este orientata central in cadrul Bazinului Carbonifer Motru. Bazinul Carbonifer Motru este incadrat in Perimetrul Motrului prezentând particularitati specifice in cadrul aspectului piemontan determinat de structura geologica a depozitelor de suprafata dispune monoclinal, de inclinarea generala a reliefului regiunii de la NV spre SE.

Istoric

Orasul Motru nu are o istorie veche, este orasul „fara arhiva”, „fara copilarie”, „fara adolescenta” fiind creatia unui popor liber si harnic. Se afla asezat la jumatatea distantei dintre doua orase vechi ale tarii: Târgu-Jiu si Drobeta Turnu Severin.

Aceste meleaguri dainuie din epoca daco-romana, denumirea râului Motru fiind de origine tracica, geto-dacica, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, este de origine tracica si exprima apa limpede, curata. in epoca romana gasim „Ad Mutriam”, asezare care se afla in localitatea Catunele, pe Valea Motrului facând legatura intre Dunare si munte.

Cea mai veche asezare datata in hrisoavele Tismanei din 1385 si 1444 este localitatea Plostina, care la sfârsitul secolului XIV-lea facea parte din judetul Jales.

Dupa anul 1450, Plostina a apartinut judetului Mehedinti pâna in anul 1948, an in care tara a fost impartita in regiuni si raioane, Plostina apartinând raionului Baia de Arama pâna la 1ianuarie 1964, iar dupa aceea de raionul Strehaia.

Micul tezaur descoperit la Leurda in 1964, de muncitorii de la Trustul de Constructii si Montaje Miniere cu ocazia saparii unui canal in vederea montarii unui transportor cu banda pentru carbune, atesta existenta poporului in aceste locuri in jurul anilor 196 – 251. Muncitorii au descoperit 26 monede de argint batute in secolul al II-lea si al III-lea e.n. in timpul imparatului roman Septimius Sever, pe timpul atacurilor gotilor si a altor popoare migratoare.

Locuitorii acestei stravechi asezari au suportat din greu obida, exploatarea si clacasia, lucrând pâna in 1863 pe mosia manastirii Tismana, iar dupa aceea pe mosia Statului. Astfel calugarii manastirii Tismana veneau sa ridice zecimala din produsele pamântului aproximativ 435 ani, respectând obligatiile impuse de capeteniile bisericii, la care s-au adaugat si cele cerute de Poarta Otomana.

Rosiuta si Lupoita erau sate de mosneni, oameni care aveau parcele de pamânt fiecare, pentru care plateau dari, fiind denumiti tarani liberi. Analizând documentele vremii, aflam ca Tudor Vladimirescu ia in arenda pe 3 ani mosia, Plostina de la manastirea Tismana.

Locuitorii acestei zone au participat la Rascoala din 1821, inrolându-se ca panduri in frunte cu Pârv, haiduc in oastea lui Tudor Vladimirescu.

De asemenea „Proclamatia de la Izlaz” din iunie 1848 a antrenat locuitorii acestor meleaguri.

Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii nr. 1241/1959 privind dezvoltarea industriei carbonifere in tara noastra au inceput primele lucrari de deschiderea minelor.

La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, pe terenul din lunca Motrului, apartinând fostei comune Plostina a fost organizat viitorul oras Motru.                                            

La 28 august 1966, au avut loc primele alegeri de deputati in sfatul popular al orasului.

incepând cu 1 septembrie 1968 localitatea Plostina, impreuna cu satele Dealul Pomilor, Leurda, insuratei, Horasti, Rosiuta, Râpa si Lupoita au intrat in componenta orasului Motru, oras nou creat, odata cu deschiderea zonei miniere.

Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse in valoare, odata cu realizarea lucrarilor de investitii, incepute in 1960, prin deschiderea in prima etapa a trei mine (Horasti, Leurda, Plostina), apoi prin aparitia Minei Rosiuta si Motru – Vest, iar in 1976, lucrarile de deschidere a Carierei Lupoaia.

Odata cu dezvoltarea cailor de acces, respectiv calea ferata Bucuresti – Timisoara din care, la statia Strehaia, se desprinde o linie secundara cu capatul in orasul Motru, procesul de transport al carbunelui extras s-a imbunatatit considerabil, oferind orasului nostru o dezvoltare dinamica, acesta capatând un profund caracter minier. Astfel orasul Motru ocupa locul doi ca importanta economica si sociala in judetul Gorj.

Sursa: http://www.primariamotru.ro/Istoria.html