Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Hunedoara » Municipiul Lupeni
GEKO's WorkGroup Inc.

Municipiul Lupeni

Municipiul Lupeni-Hunedoara

 

Asezare Geografica

 

Municipiul Lupeni ocupa un loc important in peisajul geografic natural al Vaii Jiului si al judetului Hunedoara, fiind situat in partea de vest a depresiunii Vaii Jiului, la o altitudine de 675 – 725 metri fata de nivelul marii.

Municipiul Lupeni se afla la o distanta de 18 km de municipiul Petrosani, D.N. 66A, si de circa 114 km de resedinta judetului Hunedoara, municipiul Deva.

Este cea mai insemnata asezare din Valea Jiului de Vest, cu o populatie de 30.852 de locuitori, atestat pentru prima data in anul 1770. Este asezat paralel cu raul Jiul de Vest fiind strajuit de doua siruri de munti care leaga Muntii Retezat de Muntii Parang, dand localitatii o forma alungita. Municipiul Lupeni este situat la poalele Muntilor Valcan, munti situati in sectorul sud-vestic al Carpatilor Meridionali si care impreuna cu Muntii Mehedinti inchid la sud arcul carpatic cuprins intre raul Jiu si fluviul Dunarea. In partea de est a acestora se remarca grupul inaltimilor Straja, Negri si Mutu apartinand municipiului Lupeni si beneficiind de un relief montan complex, foarte pitoresc, cu culmi si varfuri alpine, un obiectiv turistic foarte important in zona.

Teritoriul administrativ al municipiului Lupeni face parte din salba de localitati urbane ale Vaii Jiului si se afla situat in apropierea coltului sud-vestic al judetului Hunedoara, invecinandu-se la est cu municipiul Vulcan, la vest cu orasul Uricani, la sud cu judetul Gorj si la nord cu comuna Baru.

Cadrul natural de un pitoresc aparte de care dispune municipiul Lupeni se inscrie cu o mare complexitate, varietate si atractivitate peisagistica in structura si valoarea potentialului turistic, intrunind toate calitatile unei excelente statiuni de iarna si sport, precum si a unei statiuni estivale pentru odihna si recreere.

 

Istoric

 

Depresiunea de la obarsiile Jiului, devenita Valea Jiului, este un vechi tinut romanesc situat intre doua regiuni stravechi romanesti bine populate inca din vremuri imemorabile (Tara Hategului, la nord si depresiunea gorjana de sub munte, la sud).

Asezarea este atestata documentar in anul 1770, dar primele marturii ale existentei oamenilor pe aceste meleaguri dateaza din perioada Oranduirii Comunei Primitive, fapt dovedit de descoperirile din pestera din dealul Straja-Lupeni, unde s-au gasit obiecte vechi de ceramica. In timpul ocupatiei romane (106 – 271 d. Chr.), aluviunile aurifere ale Jiului au fost exploatate sporadic. In depunerile formate de-a lungul timpului, arheologii au descoperit un bust al zeului Ares (in mitologia romana, fiul lui Jupiter si a Iunonei, una dintre divinitatile protectoare ale Romei).

Populatia Vaii Jiului nu a fost niciodata numeroasa in Evul Mediu. Localnicii se indeletniceau cu pastoritul si traiau in catune risipite pe munti. Existau, in apropierea cursului raului Jiu, “nucleele unor sate, insa intreaga populatie a Vaii Jiului ajungea doar la aproximativ 400 de locuitoti”, conform marturiilor vremii.

Lupeniul s-a format in urma unor migrari intense ale populatiei venite de pe Valea Streiului, Tara Hategului, pentru bogatele pasuni si fanete care se gaseau in zona. Locuitorii din satul Valea Lupului sunt aceia despre care se crede ca au intemeiat localitatea Lupeni, iar satenii din Rau Barbat au format satul Barbateni.

Dupa anul 1840, demarand explorarile si exploatarile miniere in zona, s-au produs prefaceri care aveau sa contureze noul destin al acestor locuri, schimband radical viata oamenilor din zona. Companiile straine care detineau diferite perimetre miniere au adus mineri polonezi, cehi, austrieci, slovaci, maghiari si romani din Muntii Apuseni sau Baia-Mare, fapt care a schimbat, sub aspect demografic, structura sociala a Vaii Jiului.

Activitatea miniera a inceput in zona de sud a municipiului Lupeni, dedesubtul actualelor cartiere de locuinte: Vascoza III si IV, la estul carora se afla putul si galeria ” Elisabeta” – prima exploatare miniera din localitate. Accesul in galerie este pastrat si bine conservat si poate servi ca obiectiv pentru turismul industrial marcand inceputul activitatilor miniere in zona.

Municipiul Lupeni a devenit cel mai mare producator de carbune cocsificabil din tara cu o dezvoltare monoindustriala, 80% din populatie traind din minerit sau alte activitati conexe.

Odata cu descoperirea si inceperea exploatarii industriale a zacamantului de huila, in 1881, langa vechile catune au aparut coloniile de muncitori, care s-au dezvoltat permanent, odata cu intensificarea activitatii extractive. La inceputul secolului trecut zona cunoaste o dezvoltare fara precedent, prin construirea caii ferate care lega Lupeniul de Petrosani, in 1890-1892, si, prin aceasta localitate, de Sirneria (actualmente, unul dintre cele mai importante noduri de cai ferate din Romania). In jumatate de secol, populatia municipiului a crescut permanent si s-a multiplicat de aproxirmtiv 10 ori. Este o perioada de inflorire fara precedent pentru Lupeni. Atunci s-au deschis si minele Sfantul Stefan, Nord, Victoria, Sud, Putul Sud, si, paralel cu acestea, s-au construit coloniile muncitorilor care aveau sa lucreze in puternicul centru minier care se nastea in Valea Jiului. “Stefan”, “Braia”, “Lobstein”, “Colonia Oficiantilor”, “Filimon Sarbu” – sunt numele unor astfel de colonii, in care populatia, eterogena din punct de vedere etnic, religios si cultural, era un model de convietuire si toleranta.

Dezvoltarea industriala a zonei a fost afectata sever de criza economica din perioada interbelica. Colapsul economic a determinat mari convulsii sociale: in 5 – 9 august 1929, la Lupeni a avut loc o puternica greva, inabusita in sange de catre autoritatile vremii. Bilantul a fost tragic: 22 de morti si 58 de raniti.

Lupeniul a fost declarat oras in anul 1941, moment in care avea 12.000 de locuitori.

In Valea Jiului, localnicii (numiti si momarlani) au reprezentat forme de viata rustica vechi, cum in putine locuri din tara se pot constata; ultimul secol de viata industriala a Vaii Jiului insa, a influentat si viata acestora, dar se mai pastreaza inca obiceiuri si traditii cu o vechime de sute de ani.

Desi inainte de descoperirea carbunelui, populatia se ocupa exclusiv cu cresterea animalelor si prelucrarea produselor animaliere, aceste ocupatii, daca nu au fost date uitarii, au ajuns sa fie insignifiante, atat ca valoare a productiei obtinute, cat si ca pondere in totalul populatiei ocupate.

Dezvoltarea economica, cresterea populatiei, au impus schimbarea aspectului urbanistic al localitatii, in locul coloniilor aparand cartiere noi de locuinte cu extindere pe verticala, cu spatii verzi, cu spatii comerciale si locuri de joaca pentru copii.

Dupa 1990, unitatile miniere au intrat intr-un proces de restructurare cu consecinte deosebite in plan social. Un numar mare de mineri au fost disponibilizati, iar activitatea din domeniu s-a restrans, acestea afectand si ceilalti agenti economici cu activitati conexe – furnizori de materiale, utilaje si servicii, precum si agentii economici care activeaza in sfera comertului si serviciilor.

Astazi, pe raza administrativa a municipiului Lupeni, industria miniera este reprezentata de doua exploatari miniere: Lupeni si Barbateni, precum si de Preparatia Carbunelui Lupeni, care le deserveste. Municipiul Lupeni isi cauta o noua identitate, dupa ce industria miniera, preponderenta in zona, a suferit o ajustare majora, determina ta de noile realitati politice si economice ale Romaniei. Paralel cu falimentul unor firme care coabitau cu industria miniera locala, s-a nascut, si in Lupeni, sectorul privat, care astazi constituie o importanta prezenta in economia municipiului. In ultimii ani, au aparut si s-au dezvoltat importante firme in domeniul turismului, industriei forestiere, industriei panificatiei, comertului etc.

Principala resursa naturala a zonei ramane insa carbunele. Stratele de huila, care se exploateaza industrial de peste 130 de ani, reprezinta cel mai mare zacamant de acest fel din Romania.

 

Sursa: http://www.lupeni.ro/subcat.asp?categ=3&subcateg=2

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.