Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Cluj » Municipiul Gherla
GEKO's WorkGroup Inc.

Municipiul Gherla

Municipiul Gherla-Cluj

 

Asezare Geografica

 

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei,pe malul drept al Somesului Mic,în zona de contact dintre Campia Transilvaniei si Podisul Somesan aprox.47gr.lat. nordica si 24gr.long.estica.
Se află in Judetul Cluj la o distanta de 45Km de Cluj-Napoca si de 15 km de Dej pe drumul National ce le leaga.
O varianta a originii toponimicului derivă din cuvantul latin”gerula” ce înseamna “perceptorat de dări”.

Vecinatati – este încadrata spre est de dealul Corabăi,si spre vest de dealul Zăpoade-424m.Spre sud si nord se deschide larg valea Somesului.Spre nord în zilele senine se pot vedea culmile muntilor Tibles. Gherla reprezinta o zonă cu un important potential turistic

Reteaua hidrografica -axa principală o constituie raul Somesul Mic care izvoreste din muntii Bihorului,de unde-si aduna Somesul Cald si Somesul Rece,care conflueaza în amonte de Cluj-Napoca.Pană la Gherla îsi îmbogateste apele cu vaile Borsei,Gădălinului,Lujerdiului,Alunisului,Băitei.In aval, primeste apele văii Fizesului.

Clima – se încadrează în tipul climatului temperat de dealuri fără o influentă mare a maselor de aer oceanice,dar influentata de orientarea vailor.Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna.

Solurile -se caracterizeaza printr-o mare fertilitate.Cel mai răspandit tip de sol este cel aluvionar,din grupa solurilor azonale,care este bogat în humus si care a favorizat dezvoltarea grădinăritului.

Vegetatia -este predominant ierboasa.Flora spontana este dominata de graminee.Prin pasuni întalnim bulbucii,în zona arabilă creste pirul,în locuri umede,izma,papura,lintita.Primavara pitorescul locului este completat cu:ghiocei,lăcrimioare toporasi etc.In zona centrală a orasului se află un parc foarte frumos multisecular unde întalnim specii de arbori ca: plopii,castanii,teii,stejarii,brazii,ulmii,jugastrii,carpenii pinii,molizii,fagii,salcamii,un exemplar de Tisa si doua exemplare de Ginkobiloba.Parcul este cosiderat rezervatie.

Fauna -se caracterizeaza printr-un numar mare de rozatoare. în zona de pădure întalnim mistrtul,căprioara,viezurele, vulpea,lupul.Fauna ornitologica cuprinde specii cum sunt: ciorile ,stăncutele,vrăbiile,gaitele,graurii,porumbeii, turturelele.Ca păsări cantătoare întalnim privighetoarea, ciocarlia etc.Pe apele Somesului si pe bălti vedem rata sălbatică ,lisita etc.In apele raului existau mai multe specii de pesti: cleanul,mreana,scobarul,crapul,stiuca,bibanul etc.

 

Istoric

 

Cea mai mare parte a orasului actual, se întinde pe a doua terasă a Somesului Mic, până sub Dealul Cărăbăi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuită, coboară pe prima terasă si chiar spre lunca Somesului Mic. Valea râului, destul de largă în acest loc, este încadrată la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificatie a zonei de dealuri clujene; spre sud si nord, valea Somesului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se vedea pe linia orizontului de la miazănoapte, culmile Muntilor Tibles.

Pe teritoriul actualului oras Gherla, s-au descoperit urme de viata umană si de activităti economice, în decursul veacurilor pe aceste locuri suprapunându-se diferite civilizatii, începând cu epoca pietrei, continuând apoi cu epoca metalelor, perioada medievală si în zilele noastre.

Din paleolitic si neolitic au fost descoperite (întâmplător sau urmare a unor cercetări arheologice), o serie de unelte din os si din piatră, dintre care amintim aicidoar câteva: răzuitoare, pumnale, cutite, dălti, topoare din piatră slefuite, unele perforate, râsnite, vărfuri de săgeti din silex, greutăti, fusaiole, etc.

Din epoca metalelor au fost descoperite numeroase urme materiale, identificate atât la nivelul epocii bronzului, cât si a fierului: ceramică (o parte restaurată), topoare de tip celt, securi, vârfuri de săgeti si sulite, râsnite, obiecte de podoabă s.a. Din această periodă, au fost localizate cel putin două asezări întinse si fortificate cu sant si val de apărare (ceramica descoperită încadrează cele două situri în epoca bronzului, respectiv Hallstatt).

În partea de sud a orasului, între albia Somesului Mic, Canalul Morii si latura stângă a soselei nationale ce duce spre Cluj-Napoca, s-a aflat un castru roman ce adăpostea unitatea de cavalerie Ala II Pannoniorum. Construită în secolul al II a. Chr. fortificatia făcea parte din sistemul defensiv nordic al Provinciei Dacia, alături de castrele de la Apulum, Potaissa, Căseiu, Târlisua, Porolossum. De-a lungul timpului cercetarea castrului a fost oarecum fortuită (săpături efectuate de amatori sau fortuite-generate de construirea unui combinat de prelucrare a lemnului) si de aceea se stiu relativ putine aspecte privitoare la fazele de amenajare, anul fondării, incinta interioară etc. Totusi materilalele descoperite (cărămizi stampilate, fragmente de arme, unelte din bronz si fier, vase din ceramică, statuete din bronz, inscriptii, monede etc), întâmplător sau prin unele săpături de salvare, permit emiterea unor ipoteze legate de istoricul castrului. Cele mai importante descoperiri rămân totusi Diplomele militare din 123 si 133, care aduc lumină în diverse problematici legate de lăsarea la vatră a veteranilor, împroprietărirea acestora, numele unor oficialităti romane, date despre Dacia Porolissensis, etc.

După parăsirea Daciei de către romani, stirile si informatiile referitoare la perioada prefeudală a asezării de la Gherla sunt lacunare si neverificate; de acea este hazardat să abordăm stiintific un subiect care nu are deocamdată o acoperire argumentată.

Prima atestare a localitătii la care facem referire, datează din anul 1291, când este pomenit satul românesc Gherlahida, din care apoi s-a cristalizat toponimicul Gherla, care s-a păstrat în acestă formă până în zilele noastre. Acestă mentionare documentară apare într-un act emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea prin care întăreste lucrătorilor din Ocna Dejului mai multe privilegii.

În prima jumătate a secolului XVI, a fost construită în partea de nord-vest a asezării (lângă satul acum denumit Candia), o cetate regală. Constructia cetătii începută în timpul lui Ioan Zapolya, a fost continuată de către Gheorghe Martinuzzi, care ulterior va deveni guvernatorul Transilvaniei. Fortificatia medievală (cunoscută mai ales sub denumirea de “Cetatea Martinutzzi”), a avut initial un scop strategic bine determinat; de-a lungul timpului, arhitectura clădirii suferă unele modificări, în functie de noile destinatii pe care le impun proprietării ei. Din anul 1785, devine închisoare, statut pe care îl are si astăzi.

Începutul dezvoltării urbane a Gherlei se datorează asezării armenilor pe aceste meleaguri, la sfârsitul secolului XVII si primii ani ai celui următor. Armenii din Gherla sunt originari din Anatolia, unde s-au format ca popor dând nastere unei civilizatii străvechi în care viata pulsa din plin, iar mestesugurile si comertul au cunoscut o mare înflorire. Spre sfârsitul secolului al XVII-lea, armenii veniti din zone Bistritei, cer împăratului Leopold I, dreptul de a se stabilii pe domeniul aloidal al Gherlei si de a construi un oras lângă vechiul târg românesc de aici.

 

În a doua jumătate a secolului XVIII si prima jumătate a secolului XIX, se dezvoltă în jurul orasului, în afară de Candia (zona de lângă vechea cetate), alte trei cartiere: Măieriste (spre nord), Cocosvar (în zona de est) si Lăutarilor (în partea nord-vestică). Datorită importantei orasului, generată cu precădere dezvoltării economice, dar si aspectului urbanistic aparte, în 1786 împăratul Iosif al II-lea, îi conferă titlul de “oras liber regesc”, acordându-i dreptul de a tine patru târguri anuale si două săptămânale.

Chiar dacă evenimentele de la 1848, au slăbit orasul din punct de vedere economic, prin scăderea nemerică a populatiei armenesti, prin noua organizare administrativă (unirea judetelor Dăbâca cu judetul Solnoc), s-a dat un nou impuls atât ritmului dezvoltării economice, cât si urbanistice al asezării de pe Somes. Remarcabile sunt realizările de ordin economico-social si filantropic, înfăptuite cu sprijinul unor fii alesi ai Gherlei, animati de nobile sentimente umanitare si cetătenesti. Este perioada în care creste numărul de locuinte, este amenajat Parcul Central, sunt deschise scoli românesti si preparandii; este înfiintată Diaceza de Gherla, stabilindu-se tot aici sediul episcopesc român, o citadelă de luptă si afirmare natională si social culturală; sunt construite Orfelinatul de băieti, iar ulterior cel de fete. Cea mai importantă realizare din ultimile decenii ale secolului XIX, cu influente pozitive asupra dezvoltării ulterioare a orasului, a fost inaugurarea liniei ferate care trece prin Gherla (28 septembrie 1881). Între anii 1905-1907, s-a ridicat biserica română amplasată pe strada Bobâlna, clădire monumentală în stil bizantin.

Sfârsitul primului război mondial, a însemnat prăbusirea Imperiului austro-ungar, iar actul de la 1 Decembrie 1918 (la înfăptuirea căruia au contribuit si personalităti locale), a însemnat încadrarea orasului Gherla în structurile economico administrative ale vechiului Regat. Dintre realizările edilitare mai însemnate din perioada interbelică putem aminti: edificarea internatului de fete si a clădirii care adăposteste în prezent posta si telefoanele; podul peste Somes, modernizarea statiei CFR, extinderea si pietruirea unor străzi.

Între anii 1940-1944, Gherla a fost ocupată de armatele hortyste, noul regim ducând o politică de prigoană împotriva unor români din localitate si din împrejurimi.

În octombrie 1944, Corpul de munte român, urmare a unei ofensive generale, a eliberat orasul Gherla, creând la nord de localitate, “capete de pod” care au venit în sprijinul grosului armatelor acum aliate, româno-sovietice.

Instaurarea la putere a regimului comunist, a inaugurat si la Gherla drumul spre lichidarea oricărei forme de opozitie democratică, a drepturilor si libertătilor cetătenesti.

În a doua jumătate a secolului XX, orasul Gherla s-a dezvoltat mult pe măsură ce s-au construit diferite obiective economice în cadrul “procesului de industrializare socialistă”. Acest “salt” economic, aparent verticalizat, a însemnat în fond, fortarea unui sector (industria), care până la urmă s-a dovedit a fi falimentar.

Revolutia română din decembrie 1989, a deschis calea democratiei si asa cum s-a petrecut în toată tara, si la Gherla, noile organisme si structuri politico-administrative, fac eforturi pentru a aplica noile reguli ale liberalismului european.

Sursa: http://www.primaria-gherla.ro/go/istoric/all

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.