Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Manastirea Morisena Cenad.Com Cenad-Timis
Hram: Nasterea Sfantului loan Botezatorul
Arhiepiscopia Timisoarei
Prima vatră monahală pe aceste meleaguri datează din veacul al XI-lea Puternicul şi înţeleptul duce al Banatului, Optum (Ahtum), vrând să dea mai multă strălucire oraşului Mureşana (Morisena, Cenadul de astăzi), capitala principatului său, zideşte la anul 1002 o biserică catedrală pe seama episcopatului ortodox-român ce rezida în acel oraş şi, alături de biserică, o mănăstire pentru călugări. În acest scop el aduce din Grecia meşteri care ridică, pe ruinele basilicei antice, o biserică cu dimensiuni mărite, în stilul bizantin, şi alături de ea o mănăstire, ambele închinate în cinstea Sf. Ioan Botezătorul. După Vita Sf. Gerardi, Optum ar fi adus în mănăstirea din Muresana, egumen si călugări de lege grecească din Vidin.
Prin anul 1036 când principele Ahtum este trădat de generalul Cenad şi Morisena este cucerită de maghiari, generalul Cenad strămută în mănăstirea zidită de dânsul la Oroslamos, în onoarea Sfântului Mc. Gheorghe, pe egumenul si o parte din călugării de la mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Muresana-Cenad.
Regele ungur Ştefan îi pune la dispoziţie episcopului latin Gellert (Gerard) mănăstirea şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, acesta le încredinţează călugărilor benedictini, în frunte cu abatele Filip, aduşi din Italia. După ridicarea catedralei Sf. Gheorghe, la nord de biserica Sf. Ioan Botezătorul (pe locul actualei biserici ortodoxe sârbeşti din Cenad), Gellert pune biserica Sf. Ioan Botezătorul sub patronajul Sfintei Fecioare Maria. La sfârsitul lunii mai a anului 1247, Buedzsik, hanul tătarilor, pradă orasul si arde bisericile din Cenad. A ars si biserica zidită de Ahtum.
La o mie de ani după ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, la iniţiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare, a preotului ortodox român de la Cenad, Gheorghe Covaci, şi cu sprijinul unui comitet de iniţiativă din localitate, format din cetăţeni de frunte ai comunei, în primăvara lui 2002 se va pune piatra de temelie a unei mănăstiri, care va purta tot hramul Sf. Ioan Botezătorul.
La 24 iunie 2005 s-a târnosit biserica de către P.S. Episcop-vicar Lucian Lugojanu. Tot atunci s-au binecuvântat corpul de clădire şi paraclisul de vară, toate construite în plin câmp, pe un loc arabil altă dată.
În prezent mănăstirea are 10 vieţuitoare, stareţă fiind monahia Ştefania Fronea.
