Manastirea Dumbravioara

Manastirea Dumbravioara. Com Ernei, Sat Dumbravioara-Mures

Hram: fintii Imparati Constantin si Elena

Arhiepiscopia Alba Iulia

Este situat la 15 km nord de Tg. Mures, 39 km sud de Deda si circa 450 m de gara Dumbravioara, peste linia ferata Deda-Tg. Mures, la 300 m est de satul Dumbravioara. La schit se ajunge din soseaua Tg. Mures-Reghin, ramificatie dreapta 500 m pe drum betonat, care trece prin fata asezamantului monahal si duce spre sud, la statia gazelor. Din gara se merge inapoi pe linia ferata spre Deda, circa 200 m si de la bariera 250 m spre est. La nord de incinta schitului, drumul continua pana in satul Sangereu de Padure. Asezamantul este construit intr-o poiana pe teren plat, inconjurata de culturi cerealiere. La peste 700 m nord est, si sud-est sunt dealuri acoperite cu padure.

Din anul 1930 pana in 1940, cand Ardealul a fost cedat ungurilor, aici a existat un schit de calugari bine organizat si cu o activitate monahala conform tipicului manastiresc. El a fost intemeiat de Patriarhul Miron Cristea, ca metoc al manastirii Toplita, fiind inzestrat cu 32 de iugare de pamant. Dupa recucerirea Ardealului in 1945, schitul si-a reluat activitatea care a durat pana in 1959, cand datorita decretului comunist nr. 410, a fost desfiintat. Cladirea chiliilor, precum si biserica, lipsite de vietuitori si nepazite, s-au distrus. Ca urmare a Revolutiei din 1989, in anul 1990, staretul manastirii Toplita, Mihail Goia a avut initiativa reinfiintarii schitului, primind binecuvantarea Episcopului Andrei de Alba-Iulia. Cu munca depusa de vietuitorii din manasirea Toplita, pana in iunie 1994 s-a renovat casa construita aici de Patriarhul Miron Cristea, aceasta urmand sa adaposteasca primii vietuitori pana la constructia corpului de chilii. Pentru efectuarea slujbelor s-a construit o bisericuta de lemn pe fundatia de beton. Dupa 1994 s-a construit, la sud de casuta parter a Patriarhului Miron Cristea, corpul de chilii, parter si etaj in forma de L, cu latura sud-nord de 12 m lungime si cea de vest-est de 35 m. Constructia este din caramida si are verande in partea nordica, atat la parter cat si la etaj, verande inchise cu geamuri. Cladirea este acoperita cu tigla. La parter se afla trapeza si bucataria in partea vestica a cladirii, iar in partea estica, paraclisul. La etaj sunt chiliile.

Paraclisul are 17 m lungime si 6 m latime, cu spatiul repartizat in altar, naos si pronaos. Intrarea se face in naos prin doua usi: una direct de afara, prin nord si a doua din veranda, prin partea estica a ei. Din veranda este inca o usa care duce in pronaos. Altarul este luminat de cate o fereastra la nord si alta in partea sudica. Catapeteasma este din lemn de stejar, sculptura fiind executata de mesteri din Grumazesti, judetul Neamt, iar pictura ei este realizata de cuviosul Ghedeon Rus din manastirea Toplita. Naosul este delimitat de pronaos prin arcada care sustine plafonul si printr-un zid de 2 m lungime, amplasat in partea sudica a spatiului. Este luminat de cate doua ferestre la sud si alte doua la nord, geamurile fiind ornamentate. Pronaosul este luminat de doua ferestre mari, patrate, asezate la sud. Pardoseala este din scandura, plafoanele sunt plate.

Dupa zidul de rasarit al paraclisului se continua o cladire tot din zid, numai parter, in care sunt anexele schitului (ateliere, magazii, adaposturi pentru animale). Prima bisericuta, care acum este situata la 20 m nord-vest de corpul de chilii, este folosita ca aghiasmatar. La 10 m nord-vest de bisericuta este un cadru metalic acoperit cu tabla asezata in solzi si folosit provizoriu pentru adapostirea clopotelor, pana se va ridica si clopotnita. Intrarea in incinta se face prin partea de vest, pe o poarta mare metalica. In incinta se circula pe alei betonate. Imprejmuirea este cu gard de uluca pe laturile din sud si nord, cu plasa de sarma pe celelalte laturi. In prezent schitul are in posesie 17 ha de teren agricol, lucrat de cei 5 vietuitori pe care ii avea in anul 2000. Desi teritorial schitul se afla in eparhia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, avand in vedere ca este metoc al manastirii Toplita din judetul Harghita, apartine de Episcopia Harghitei si Covasnei.

Sursa: http://judeteonline.ro/turism/manastiri/manastirea-dumbravioara.html