Breaking News
GEKO's WorkGroup Inc.
manastirea-valea-cosustei-2

Manastirea Cosustea

Manastirea Cosustea-Crivelnic. Com Ilovat, Sat Firizu-Mehedinti

Hram: Cuviosul Pahomie cel Mare (15 mai)

Episcopia Severinului si Strehaiei

 

Aceasta Sfânta Manastire este situata pe malul stâng al râului Cosustea la o distanta de trei kilometri de localitatea Firizu, comuna Ilovat.

Si-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioada în zona Ilovatului, prima atestare documentara datând din anul 1493, si a functionat pâna în secolul al XVIII-lea, când apare consemnata în Catagrafiile  Manastirilor Oltene în rândul „capelelor” cu denumirea de  ,,Sfânta Manastire Crivelnicul”.

În temeiul prevederilor statutare, Consiliul Eparhial al Episcopiei Severinului si Strehaiei, în sedinta de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbatut si aprobat reînfiintarea ManastiriiCosustea-Crivelnic, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în sedinta din data de 5 iulie 2005, a aprobat Reînfiintarea ManastiriiCosustea-Crivelnic, cu hramul ,,Cuviosul Pahomie cel Mare” (15 mai), ca manastire de calugari, urmând a functiona în cadrul Protoieriei Baia de Arama.

Istoric:

Numele mânastirii arata ca aceasta era legata de locurile Cosustei, si de acesta apa care trecea printr-o zona populata, pe vremuri, asa cum arata si numele unor sate care au disparut acum din acesta zona : „Criva, Ciremosnic, Ciumeni, Cosuste, Cosacu, Camenik, Mircesti, Mytio, Racovita, Recita s.a.). De fapt între Criva si Crivelnic se poate stabili o apropiere etimologica directa, asemenea toponime pastrându-se pâna acum zona precum ar fi : Poiana Crivelnicului. Crivelnicul de Sus, Crivelnicul Mic, Gura Crivii, Fata mânastirii, Geantul mânastirii, Ogasul mânastirii.Toate demostreaza existenta certa a unei mânastiri în zona. În catagrafia mânastirilor oltene din 1719 figureaza în rândul capelelor, un locas probabil disparut, Crivelnicul.[1] Aceasta a fost pe malul stâng al Cosustei, dupa cum este consemnata si în harta lui Schwantz (Tabula Valahiae Cis Alutanae) din anul 1723,  între apele Sinteasca si Lapusnic si satele Dâlbocita si Racovita. Exita varianta ca mânastirea de la Cosustea sa fi fost la Ilovat, iar la Crivelnic era un schit la care se duceau calugarii cu schimbul.[2] Cea mai veche si sigura mentiune a ei o constituie un hrisov din 10 aprilie 1493, din timpul lui Vlad Calugarul care aminteste de un egumen de Cosustecare a fost martor al vechilor proprietati ale Voditei trecute de mânastirea Tismana. Asadar cele trei mânastiri : Vodita, Crivelnic si Tismana, trebuie puse în legatura cu ideea apararii ortodoxismului românesc care se confrunta în acele vremuri îndeparate cu catolicismul aflat în
expansiune. Nu întâmplator toate cele trei mânastiri ca si Schitul Topolnitei, aflat tot în apropiere, sunt legate de numele lui Nicodim care este considerat întemeietor al lor. Aceasta înseamna ca domnitorii Tarii Românesti din acea vreme (Vladislav, Radu, Dan I  si Mircea), toti din familia Basarabilor, si-au propus sa întemeieze aici mânastirile ca pe niste bastioane de rezistenta în lupta pentru apararea hotarelor tarii. Si nu întâmplator cel care a fost investit cu aceasta misiune de înaltare a fost tocmai calugarul Nicodim, cel care-si facuse ucenicia la Muntele Athos. Între calugari si domnitorii români de atunci se stabilisera relatii strânse, deoarece Nicodim era ruda cu cneazul Lazar, iar Radu I o avea ca sotie pe Calinichia, fiica acestui cneaz sârb. Asadar domnitorii români si cei sârbi se încuscreau si de aceea cnezii sârbi au ajutat aceste ctitorii românesti. Începuturile mânastirii Cosustea (Crivelnic) pot fi atribuite asadar aceluiasi ctitor dupa cum se subliniaza si în Istoria Bisericii Române[3]. Cel care a clarificat problema Crivelnicului a fost profesorul Al. Barcacila care a facut aici sapaturi arheologice în anul 1936 asistat fiind de Aurel Decei si Ioan Berciu. S-au descoperit resturi ceramice, o râsnita, obisecte de metal, 2 monede de argint si mai multe morminte. Dupa felul cum au fost îngropati oamenii putem trage concluzia ca erau calugari (aveau capul pus pe câte o caramida si nu erau în sicriu)[4]. Descoperirea de senzatie a lui Barcacila a fost însa aceea ca aici, ca si la Vodita, avem de-a face cu doua mânastiri : Cosustea I si Cosustea II. Prima biserica este zidita numai din piatra, iar a doua are printre rândurile de piatra si rânduri de caramizi la o anumita distanta : primul strat de caramida pe alocurea dublat marcheaza în interior, ca si în exterior, începutul elevatiei bisericii II peste partea pastrata din biserica I. Dar si în elevatie, în cea mai mare parte, nu avem nou la biserica II decât paramentul, sâmburele intern fiind din elevatia bisericii I. Fata exterioara a bisericii II era ornata cu doua brâie profilate ce o încingeau[5]. Arheologul stabileste niste raporturi precise între cele doua biserici, subliniind importanta primei constructii care avea ziduri groase de 2-3 metri. Noi credem ca aceasta a constituit de fapt o veritabila fortareata pentru apararea acestei vai a Cosustei prin care se putea patrunde usor în Tara Româneasca. Al. Barcacila a descoperit si altarul bisericii: în altar s-a gasit si a ramas în situ piciorul mesei cioplit dintr-un bloc de piatra calcaroasa. Fata mesei din
aceeasi piatra s-a gasit deplasata si sparta în doua colturi[6].

Descoperirea cea mai importanta se crede ca au fost ramasitele unei inscriptii slave pe o piatra de mormânt pe care Al.Baracacila a reconstituit-o: cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sf.Duh ridicatu-s-a acest cinstit si dumnezeiesc hram al Sfântului … în zilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului domn Io Basarab Voevod, de robului lui Dumnezeu ju (pan) Hamza … în anul 6983(1475) [7] , aceasta fiind si pisania bisericii.  Asadar am putea trage concluzia ca mânastirea Cosustea se identifica cu Crivelnicul si ca ea se afla pe aceste locuri investigate, dupa cum sustine si protosinghelul Teofil S. Niculescu: „unii cercetatori presupun ca ruinele de la satul Firiz ar fi ale Sf. monastiri Cosustea, numele mai vechi al Sf. monastiri Crivelnicul”.

Cercetarea facuta de Al.Barcacila ramâne însa esentiala, deoarece subliniaza faptul ca biserica Cosustea II a folosit ca element de structura atât fundatia cât sielevatia primei mânastiri. Concluzia pe care cercetatorul o trage este ca aceasta mânastire a avut un rol strategic, ilustrând o politica ferma a domnitorilor români
de a apara hotarele tarii.
         Biserica I
Un fapt cert este ca  Sf. Nicodim de la Tismana a stat un timp în regiunea Ilovatului si este cu putinta sa fi pus temelia unui sf. schit sau monastire si aici[8]ctitor fiind domnitorul Mihai Viteazul.
         Biserica II
Se pare ca a fost ridicata de un boier pe nume Hamza[9]. În vara anului 2006 a avut loc o slujba la ruinele mânastirii, oficiata de P.S. Nicodim – Episcopul Severinului si Strehaiei, urmând sa se înceapa reconstructia si acestui locas, dupa care va fi din nou populat cu calugari.
Statut – biserica arheologica. În temeiul prevederilor statutare, Consiliul Eparhial al Episcopiei Severinului si
Strehaiei, în sedinta de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbatut si aprobat reînfiintarea ManastiriiCosustea-Crivelnic, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în sedinta din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînfiintarea ManastiriiCosustea-Crivelnic, cu hramul ,,Cuviosul Pahomie cel Mare” (15 mai), ca manastire de calugari, urmând a functiona în cadrul Protoieriei Baia de Arama. Arhitectura bisericii: În partea de miaza-zi si apus se afla zidurile chiliilor (chiliile mari si chiliile mici), iar la miazanoapte, spre padure, ruinele bisericii. Zidurile bisericii au o grosime foarte mare, ajungând pâna la 2-3 metri, iar înaltimea putin peste 1 metru. În interiorul zidurilor si sub acestea se vad urmele lasate de cautatorii de comori. Amplasarea constructiei bisericii este cea obisnuita, cu altarul spre rasarit si intrarea dinspre apus. Se mai vad foarte clar
absidele naosului.

În urma unor sapaturi, profesorul C.Pavelescu a descoperit câteva resturi ceramice care s-au dovedit a fi un potir si o farfurie. Ele au ajuns la muzeu si au fost reconstruite cu migala. Vasul a fost numit Potirul de la Cosustea tocmai pentru arta si mestesugul cu care a fost lucrat. Potrivit analizei tiparului acestui vas si a
farfuriei, s-a ajuns la consluzia ca el apartine sec.al XVI-lea.

Informatii de pe platforma web a Episcopiei Severinului si Strehaiei http://www.episcopiaseverinului.ro/manastiri/39.html

________________________________

[1]Doc. Hurmuzaki, VI, p.270 si 276 (Arhivele Oletniei, Anul XV, nr. 86-88, iulie-dec.1936, pag.294-295)
[2]Arhivele Olteniei, Anul XV, nr. 86-88, iulie-dec. 1936, pag. 294-295.
[3]Si mânastirea Cosustea (numita Crivelnicul) dintre satele Firiz si Ilovat (Mehedinti) se atribuie tot Sf.Nicodim. Cu ocazia sapaturilor facute aici în 1936 s-au descoperit doua biserici, una veche si mai mare, iar alta mai noua si cu ziduri subtiri. Aceasta credem ca este biserica de la Ilovat pe care traditia o atribuie lui Nicodim. Ruinele si obârsia lor nicodimica sunt semnalate si de Al.Stefulescu. Istoria Bisericii Române, manual pentru Institutele Teologice, vol I, Bucuresti,
1957, p.210.
[4]  Capul mortului se odihneste pe o jumatate de caramida, alte doua jumatati sunt de o parte si de alta a capului. Mâinile sunt adese pe umeri, cu palmele deschise spre stem. B.C.M.I., publicatie trimestriala, 1935, p 170.
[5]Al.Bacacila, Mânastirea Cosustea-Crvelnicu, Mehedinti, descriere arheologica în BCMI, 1935, Valenii de Munte, p.176.
[6]Al. Barcacila, op cit., p.168
[7]Ibidem, p. 172
[8]Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri si Schituri din România, Drobeta-Turnu
Severin, 2002, p. 128.
[9]D. Buzatu, De la Vodita la Tismana, în „Mitropolia Olteniei”, anul XIII, nr.
10-12, 1961, p. 755.

 

Sursa: http://www.mehedinti.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1008&lacas=true

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

manastirea-vodita-3

Manastirea Vodita

Manastirea Vodita. Drobeta Turnu Severin-Mehedinti Hram: Sfantul Antonie cel Mare si Nasterea Maicii Domnului Episcopia …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.