Breaking News
Home » Mănăstiri şi schituri » Mănăstiri Neamţ » Manastirea Bisericani
GEKO's WorkGroup Inc.
manastirea_bisericani

Manastirea Bisericani

Manastirea Bisericani.Com Viisoara,Sat Scaricica-Neamt

Hram: Buna Vestire

Mitropolia Moldovei si Bucovinei

 

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Urmând firul de asfalt al şoselei Piatra Neamţ – Bicaz (DN 15), întâlnim la doar circa 10 km de oraş un drum lateral (DJ 157C) cu un traseu sinuos care, la o altitudine de aproximativ 650 m, sfârşeşte în faţa complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo se mai păstrează amintirea şi o parte din construcţiile Mănăstirii Bisericani, una dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogăţie şi ca forţă spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa.

Iniţial, aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistriţa, într-un loc retras şi îndepărtat, mărginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii şi Grecului şi Varnava la nord. O veche tradiţie consemnează sosirea la Bistriţa a monahului Iosif care, după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reîntoarce în fruntea unui grup de anahoreţi ce-l însoţiseră în anii petrecuţi acolo. Dar nu după multă vreme, acest călugăr Iosif şi tovarăşii săi se retrag în munţi, adăpostindu-se în scorburi şi rugându-se într-o peşteră printre stânci.

Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistriţa nu trebuie căutată doar în dorinţa lor de a duce o existenţă cu totul izolată, ci şi în necesitatea de a respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la Sfintul Mormânt. Căci anahoreţii lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopţile de miercuri spre joi şi sâmbătă spre duminică, slujeau şi se rugau fără întrerupere făcând de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus “bisericoşi” sau “bisericani”, denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe care ei au întemeiat-o după părăsirea Mănăstirii Bistriţa.

Pe la 1498, Iosif şi toţi ceilalţi închinători de la Bisericani au început să-şi ridice biserică, dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace, se osteneau fără prea mare spor. Abia în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel Mare, călugării de la Bisericani reuşesc – cu ajutorul acestuia – să-şi ridice lăcaş trainic de piatră. Şi tot Ştefăniţă, terminând biserica, o înzestrează cu terenurile din jur, în ciuda protestelor pe care i le adresează obştea monahală de la Bistriţa. Cu aceasta, sihăstria Bisericanilor se transformă într-un schit a cărui biserică se afla pe propria sa moşie şi care va obţine deplină autonomie în raporturile sale cu Mănăstirea Bistriţa.

Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul veacului trecut, dar cercetările recente impun o serie de corecturi, adăugând multe alte decenii la vechimea aşezământului. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat aici încă din vremea lui Alexandru cel Bun, acesta făcând şi primele donaţii. Mai târziu, Ştefan cel Mare, Ştefăniţă Vodă, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu s-au înscris şi ei printre ctitorii-donatori, Ştefăniţă Vodă fiind acela care a ridicat prima biserică de zid.

În primele decenii ale secolului al XVII-lea, moşia Schitului Bisericani se extinde vertiginos prin danii domneşti şi boiereşti dar şi prin cumpărături, ajungând să cuprindă o mare parte din cursul mijlociu al Bistriţei până dincolo de Bicaz şi aproape toată valea Tarcăului. Constantin Movilă, Ştefan II Tomşa, Radu Mihnea şi Miron Barnovschi sunt acei domni ai ţării care, în afara unor întinse suprafeţe de teren şi păduri, înzestrează obştea monahală de aici cu un mare număr de biserici, mori şi stâne aducătoare de mari şi importante venituri. În aceste condiţii nu este de mirare că, încă de la începutul secolului al XVII-lea, Schitul Bisericani este recunoscut ca mănăstire, ajungând să se numere printre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistriţei.

Această perioadă, atât de rodnică sub aspect economic, se manifestă pozitiv şi în dezvoltarea ansamblului de locuinţe al mănăstirii. În 1627, sub Miron Barnovchi Movilă, se construiesc primele trei turnuri ce vor marca tot atâtea colţuri ale incintei, iar în 1631, în timpul domniei lui Moise Movilă, marele logofăt Dumitraşcu zideşte şi turnul cel mare din colţul sud-vestic. Tot atunci sau în anii imediat următori se construiesc şi zidurile de incintă dintre aceste turnuri, Mănăstirea Bisericani transformându-se într-un loc sigur chiar şi în vremurile cele mai tulburi. De asemenea, în 1637, sub Vasile Lupu, s-a zidit pronaosul şi clopotniţa de deasupra sa, trapezăria cu pivniţa, clisiarniţa şi mai multe chilii de lemn.

La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Bisericani continuă să rămână unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale din această parte a ţării. Pe harta întocmită de Dimitrie Cantemir, printre puţinele obiective consemnate pe valea Bistriţei figurează totuşi Mănăstirea Bisericani. Dar biserica lui Ştefăniţă Vodă, cu adaosurile ei din 1637, începe să se ruineze şi în 1786 este refăcută din temelii, după cum aflăm din pisania de la intrare:

Această sfântă biserică ce prăznuieşte Buna Vestire, fiind întâiu zidită de Ştefan Vodă fiul lui Bogdan Vodă, din leat 7020 (1512) şi fiind învechită şi pornită spre răsipire s-au prefăcut din temelie de iznoavă cu ajutorul şi mila lui Dumnezeu, în zilele luminatului Domnului nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voievod, prin silinţa şi osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani, leat 1786, iunie 20.

În legătură cu cele cuprinse în pisanie se impun două observaţii. În primul rând, data primei zidiri (1512) este eronată, deoarece Ştefăniţă Vodă a urcat pe tronul Moldovei abia în 1517 şi nu este exclus ca cel ce a realizat această inscripţie să fi copiat greşit data respectivă de pe cea originară. Pe de altă parte, s-a constatat că refacerea din 1786 nu a fost chiar totală, deoarece s-a mai păstrat pronaosul din 1637 cu camera clopotelor de deasupra sa.

Sursa: http://www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Bisericani.htm

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

manastirea-varatec-neamt-1

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec.Com Agapia-Neamt Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sf.Iosif de la Varatec Mitropolia Moldovei si Bucovinei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.