Breaking News
Home » Mănăstiri şi schituri » Mănăstiri Cluj » Manastirea Feleacu
GEKO's WorkGroup Inc.
poza-2260_2

Manastirea Feleacu

Manastirea Feleacu.Com Feleacu-Cluj

Hram: Sfanta Treime

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului

 

In timpul functionarii mitropoliei presupunem ca unul din ierarhii felecani, cum era si firesc, a intemeiat Manastirea Sfanta Troita, asezamant monahal ce a fiintat in partea de sud-est a satului pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Cea mai veche atestare a calugarilor felecani si implicit a Manastirii Sfintei Troite, dateaza, din cercetarile de pana acum, din anul 1581.Un alt document din anul 1597, relateaza ca in acel an calugarii avusera nevoie de 4.000 de sindrile si cateva barne. Daca nu este vorba de o reparatie necesitata de un accident, atunci schimbarea materialelor de constructie, a acoperisului in mod special, ca urmare a trecerii timpului, lasa sa se inteleaga ca inceputul constructiei manastiresti se facuse in urma cu aproape 50 ani, fapt ce antedateaza manastirea pe la anul 1550. In 1643 este consemnata pentru intaia oara la Feleac o calugarita.
Cercetarile arheologice desfasurate in anii 1988-1990 de catre Dr. Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane a Vadului, Feleacului si Clujului si al Academiei Romane au redat circuitului stintific importante date privind viata si dezvoltarea acestui insemnat centru monahal si de cultura veche romanesca. In sectiunile sapaturilor arheologice au aparut urmele fundatiilor bisericii de lemn, locas de cult ce avea un plan treflat, prototip de lunga utilizare in arhitectura manastireasca din Moldova.
Modesta ca dimensiuni, biserica Manastirii Sfintei Troite, se compunea din absida altarului, in partea de rasarit, apoi naosul cu absidele laterale spre nord si sud (dintre care vizibila in sapatura arheologica a fost doar cea din partea de sud) si pronaosul. In interiorul absidei rasaritene se afla o masa a altarului din piatra profilata, iar pe lespedeaa acesteia, pe grosimea blatului, era incizata o inscriptie slavona, ce mentiona probabil hramul, data sfintirii sau de ce nu, ctitorul. Din pacate acest text s-a pastrat doar fragmentar.
In partea nordica a bisericii s-a regasit o alta fundatie de piatra seaca, pe care o banuim ramasa de la clopotnita lacasului. In jurul clopotnitei si a bisericii, mai ales in preajma altarului, dar si in interior, au fost identificati circa 18 monahi. Inventarul mormintelor este extreme de sarac, sau gasit doar sireaguri de matanii din os si samburi si un galon cruciform din panza cu fir.
Alaturi de biserica de lemn era un complex de cladiri din paianta sau lemn, construita in diferite etape, care au fost folosite ca locuinte, chili, ateliere si alte anexe manastiresti.
In prima jumatate a secolului al XVI-lea, manastirea este amintita in documentele vremii de mai multe ori, in anul 1643 mentionandu-se prezenta aici a unor calugarite. Spre sfarsitul aceluias secol era daruit manastirii un manuscris slavon cuprinzand Faptele Apostolilor de catre calugarita Magdalena:
“IN NUMELE TATALUI SI A FIULUI SI A DUHULUI SFANT AMIN. CU VREREA LUI DUMNEZEU, ADICA ACESTA SFANTA CARTE ANUME PRACSEV O CUMPARATU CALUGARITA ANUME MAGDALENA PENTRU PACATELE SALE SI PENTRU RODL MIEU SA FIE LOR POMANA IN VECI SI O DAT LA SFANTA MANASTIREA FELEAGUL, UNDE ESTE HRAMUL SVINTII TROITE. IATA EU LAS ACEASTA CARTE IN MANASTIRE SE N-AIBA NIME A O CLATI DIN LOC, IARA DUPA MOARTE(A) ME(A), SE AIBA GRIJE DE DANSA CINE VA FI PURTATOR (DE GRIJA)MANASTIREI; CAN(D) SE VA STRACA, SA O DIREAGI SI CINE O VA CLATI DE LA SFANTA MANASTIREA, AU CALUGAR SAU POPA SAU DIAC SAU FIE CINE, ACELA OM SA HIE TRECLIAT SI PROCLIAT DE 318 DE SVINTI PARINTI SI SA HIE CA SI IUDA SCARIOTATKII; IN ZILELE LUI APAFFI MIHAI CRAI SI MITROPOLIT SAVA BRANCOVICI, VOLEAT 7189 (=1680), MSTA IULIA DHIA 29”
Viata Manastirii Sfintei Troite de la Feleac a continuat si in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in primele decenii functionand aici un mic scriptoriu in care copia carti liturgice ieromonahul Eustatie Rus. O insemnare a acestuia pe un manuscris mentioneaza cartile copiate in anul 1716:
“APOSTOLII SI EVANGHELIA PESTE TOT ANUL PE DUMINECELE, IMPREUNA CU EVANGHELIA… SI INVIERILE, ASISDEREA SI PE ZILE PROASTE, INTRU SAPTAMANA SI LA PRAZNICELE MARI (DE) OBSTE CU EVANGHELII, UTRENII. IZVODITA PRE LIMBA ROMUNEASCA DIN IZVOD… PRIN OSTENEALA INTRU IEROMONASI NEDESTOINICULUI EUSTRATIE RUS, IN SVANTA MANASTIRE(A) FELEACULUI , ROCU 1716, MSTA SEPTEVRIA 26”

Un document pastrat in Arhivele Statului din Alba-Iulia referitor la Manastirea Sfanta Troita din Feleac este scrisoarea protopopului Teodor Mehesi din Cluj-Manastur,ca raspuns la circulara trimisa de Ignatie Darabant de la Episcopia Blajului. Prin circulara trimisa de episcopie, ca urmare a ordinului imparatului Iosif al II-lea din 22 decembrie 1782, prin care erau desfintate toate ordinele calugaresti din Imperiul Habsburgic cae duceau o viata contemplativa, se cerea un raport despre starea si averea manastirilor din protopopiatul Cluj-Manasturului. Protopopul Teodor Mehes, raspunzand la circulara in 11 februarie 1783, trece in revista averea Manastirii Feleacului, alaturi de a altor manastiri din regiune. Acest inventar, chiar daca este sumar, fara detalii, ne sugereaza imaginea interiorului modest ai biericii manastiresti.
Textul documentului din 1783,amintit mai sus incearca o argumentare a necesitatii pastrarii bisericii fostei manastiri Sfanta Troita, deoarece “SATUL S-A LATIT CU CASELE TOCMA IN MANASTIRE SI BISERICA DIN SAT E MICA LA ATATA MULTIME CATA IASTE ACUM IN FELEAC; SI PANA ACUMA INCA MULTI AU UMBLAT DUMINICILE SI IN SARBATORI TOT LA MANASTIRE, SI AR FI BINE SI SCOALA SA FIE LA ACEA MANASTIRE”.
Din pacate sfarsitul asezamantului manastiresc de la Feleac a fost semnat de catre autoritatile habsburgice peste doi ani, in 1785.
Text luat dupa: Marius Porumb,Biserica
Arhiepiscopala din Feleac,
Ctitoria lui Stefan cel Mare,
Cluj-Napoca, 2003, pp 21-26.

Manastirea “Sfanta Troita” de azi

Reanfintarea Manastirii Sfanta Troita de la Feleac s-a decis in anul 1991 prin vrerea enoriasilor felecani si la cererea Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului, in vremea pastoririi arhiepiscopului de vesnica pomenire Teofil Herineanu, care in 1992 ia hotararea ca manastirea noua sa nu fiinteze pe vechiul amplasament, ci chiar in mijlocul parohiei Feleacu dorind ca in viitorul complex monahal sa fie compusa insusi biserica arhiepiscopala pentru a evidentia mai mult importanta acesteia pentru Feleac si pentru istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
In vara anului 1993, luna august cu binecuvantarea I.P.S Bartolomeu, noul arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, Prea Sfintitul Irineu Bistriteanul oficiaza slujba de sfintire a locului si a pietrei de temelie pentru noua biserica, in imediata apropiere a bisericii arhiepiscopale, pe un alt amplasament, langa vechea casa parohiala, devenita si staretie.
Conducerea manastirii de la Feleac si a parohiei Feleacu ii este incredintata ieromonahului Alexandru, care – impreuna cu Consiliul Parohial – ia jugul greu dar placut al zidirii noii manastiri.
Hramul era acelasi ca al manastirii de mult apuse: Sfanta Troita.
Pentru proiectare ne-am indreptat catre Institutul de Proiectari Cluj-Napoca cu gandul sa ne randuiasca Dumnezeu arhitectul potrivit pentru pretentiile lucrarii noastre care trebuia executata cu priceperea mintii, dar si cu smerenia sufletului. Ideea proiectarii unui asezamant monahal la Feleac a fost primita, cum numai un moldovean de-al lui Stefan cel Mare putea s-o primeasca, de directorul de atunci al Institutului, Domnul Ion Donisanu, venit in Cluj tocmai din Radasenii Falticenilor. Truda proiectarii obiectivelor Complexului monahal de la Feleac o incredinteaza arhitectului Ioan Arboreanu, un alt moldovean infiat de Cluj, iar Proiectul de rezistenta il atribuie inginerului Gheorghe Marita.
In arhiva Manastirii noastre pastram pentru vesnicie Actul de Donatie intocmit de arhitectul Donisanu, prin care Institutul ofera Manastirii in dar tot ce tine de proiectare.
Complexul monahal cuprinde urmatoarele obiective:
– Biserica mare cu hramul Sfanta Troita.
– Paraclisul manastiresc cu hramul Sfantului Voievod Stefan cel Mare al Moldovei.
– Corp de chilii cu turn de intrare in incinta.
– Staretie si casa parohiala
– Turn clopotnita.
– Poarta de intrare.
– Altar de vara.
– Casa Muzeu
– Imprejmuire cu zid din piatra.

Lasam imaginile sa vorbeasca despre fiecare obiectiv in parte, prin iscusinta fotografului.

*

Manastirea functioneaza cu doi ieromonahi.

*

Manastirea are o biblioteca ce insumeaza cca 3.000 volume.

Sursa: http://www.manastirea-feleacu.ro/manastirea_sfanta_troita_de_azi.html

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

5130e6eb9b955

Manastirea Soporul de Campie

  Manastirea Soporul de Campie.Com Frata, Sat Soporul de Campie-Cluj Hram: Sfanta Treime Arhiepiscopia Vadului, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.