Manastirea Parva-Rebra.Com Rebra-Bistrita Nasaud
Hram: Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului
Este situata intre Nasaud si Ilva Mica, la 16 km nord-est de Nasaud, 40 km nord-vest de Ilva Mica si intre comunele Rebra (5 km pana in centru) si Parva (7 km pana in centru) si la 10 km nord de soseaua Cluj-Vatra Dornei. Credinciosii care folosesc ca mijloc de transport trenul, coboara la gara Rebrisoara si de aici merg 1/2 km spre est pana la podul peste raul Rebra, de unde pot lua autobuze de transport public sau diverse ocazii pana la manastire. Complexul manastiresc este construit la buza unui deal, in marginea soselei Rebra-Parva (pe stanga ei). In jur, sunt dealuri impadurite, iar peste sosea este raul Rebra, al carui susur il auzim in orice cladire a manastirii ne aflam. La nord de biserica la 15 km este Pestera Tausoarei explorata deocamdata numai de specialisti. Baile Sangiorz sunt la 50 km de manastire si aproape de Sangiorz Bai, iar in satul Cormaia este manastirea de maici Procov in afara credinciosilor din Rebra si Parva, manastirea este frecventata pentru slujbe si maslu, care se face saptamanal, joia, si de credinciosii din Rebrisoara, Feldru, Nasaud.
Pe locul actual al manastirii, proprietatea bisericii parohiale din Rebra, a existat cu mai multe secole in urma o manastire de calugari, distrusa de armatele habs-burgice in 1763. De atunci si pana la Revolutia din 1989 nu s-a mai reluat viata monahala. Dupa 1989, cantaretul bisericesc Timofte Scurtu, din parohia Parva (probabil ca de aceea la inceput i s-a spus manastirea Parva Rebra) impreuna cu credinciosii, a initiat reinfiintarea manastirii si Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului a aprobat si a intocmit formele necesare reinfiintarii ei cu obste de calugari. In 1993 s-a sfintit locul si in ziua de 16 august a inceput constructia bisericii si a cladirii din nord-vestul ei. Pana sa fie terminata constructia chiliilor, vietuitorii existenti in schit (la inceput a functionat ca schit) au locuit in bordeie sapate sub deal. Tot la nord-vest de biserica, in spatele cladirii chiliilor, a fost infiintata o mica plantatie pomicola. In continuare s-a mai construit o cladire la sud-est, un altar de vara si in 1995 s-a inceput constructia unei mari cladiri din zid in marginea soselei, paralel cu aceasta.
Este o constructie din caramida cu boltile de beton, pe fundatie de bolovani de piatra si ciment, inalta si spatioasa, in forma de cruce. Altarul spatios este luminat de trei ferestre asezate la rasarit, naosul cu absidele foarte largi si adanci este luminat de cate trei ferestre pe zidurile din sud si nord. Se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi de beton foarte puternici, asezati marginali zidurilor care sustin o arcada de beton si ea foarte pronuntata. In pridvorul spatios si luminat de cate 2 ferestre la sud si nord, mai este pe fiecare latura cate un stalp de beton, acestia sustinand o arcada si grinzile de beton. Toate ferestrele sunt metalice si cu terminatia in arc. Biserica are si un pridvor deschis, spatios, sustinut de patru coloane in fata si doua in spate, cate una la sud si nord. De jur-imprejur are zid inalt de 1,20, cu o deschidere de 3 m pentru intrarea credinciosilor. Catapeteasma din lemn de stejar sculptat este lucrata in judetul Neamt. Turla, asezata pe naos, este deschisa, poligonala (are 12 laturi), mare, cu doua etaje, etajul inferior avand un rand de ocnite, etajul superior doua randuri de ocnite, toate urmand a fi pictate. Pardoseala bisericii -este din marmura, acoperisul din tabla zincata, fundatia fatadelor, monumentala din placi de terasit, buciardata si cioplita cu un profil in partea superioara. Deasupra acestui profil la distanta de 1 m este un alt profil si imediat sub cornise un altul. La 1 m sub cornise de jur-imprejur sunt firide terminate in arc, care vor fi pictate. Sub firide, la 50 cm, este un alt profil mai subtire care merge de jur-imprejurul fatadelor.
La 60 m nord-vest de biserica este cladirea de zid a chiliilor si beciurilor, avand doua etaje si balcoane sustinute de coloane, acoperisul cu tabla zincata, iar la 40 m sud-est de biserica este cladirea in care in 1996 functiona trapeza si bucataria, cladire din lemn pe fundatie de beton, acoperita cu sindrila si ornamentata cu trei foisoare deasupra. Altarul de vara este construit din lemn, la 50 m sud de biserica. Este acoperit cu sindrila. Cladirea mare, din zid, inceputa in 1995, se afla la 100 m est de biserica, in marginea soselei. In aceasta cladire se va muta sta-retia, trapeza, bucataria si vor fi atelierele de croitorie si pictura pe sticla, camerele pentru oaspeti, spalatoria, beciurile si garajele.
Sursa: http://judeteonline.ro/turism/manastiri/manastirea-rebra-parva.html