Breaking News
Home » Obiective turistice religioase » Catedrale » Catedrale Arhiepiscopale » Catedrala Arhiepiscopala Galati
GEKO's WorkGroup Inc.
Catedrala Arhiepiscopala Sf. Andrei din Galati, 1906-1917

Catedrala Arhiepiscopala Galati

Catedrala Arhiepiscopala –Galati

Hram: Sf.Ierarh Nicolae

Arhiepiscopia Dunarii de Jos

 Prin legea, votata în Adunarea Deputatilor din sesiunea ordinara prelungita 1903-1904, asupra întrebuintarii excedentului disponibil la încheierea exercitiului finanaciar,

s-a prevazut suma de 973.000 lei pentru constructii si restaurari pe biserici si scoli. Aici era inclusa si construirea unei catedrale episcopale la Galati.

La 28 mai 1905, Senatul a votat cu 57 voturi pentru, 2 contra, un schimb de terenuri între Episcopia ,,Dunarii de Jos’’ si Ministerul de Razboi, stabilindu-se ca loc pentru construirea catedralei parcela de pe strada Domneasca, nrumarul 104, care corespunde si în strada Mihai Bravu.

În Monitorul Oficial nr. 42/26 mai 1904, Ministerul Cultelor si al Instructiunii, ministrul Spiru Haret, a publicat organizarea unui concurs de proiecte pentru catedrala ortodoxa de la Galati. Biserica trebuia sa fie în stil bizantin, cu elemente românesti, lungimea minima 35 metri. Pâna la 25 august 1904 s-au depus 11 proiecte pentru studierea carora au fost desemnati: Ioan Kalinderu, Ion Mincu, Petre Antonescu, P. Gârboviceanu si episcopul Pimen. Kalinderu, foarte ocupat si P. Antonescu, concurent, au fost înlocuiti cu arhitectii Gh. Sterian si N. Gabrielescu.

Nu s-a acordat premiul I. S-a dat preferinta proiectelor cu motto: ,,Amin” si ,,Ortodox” între care se împarteau în mod egal premiile II si III. Arhitectii Petre Antonescu si Stefan Burcus au primit comanda proiectului definitiv care trebuia predat la 15 ianuarie 1905.

Ca urmare a licitatiei, constructia catedralei s-a încredintat antreprenorilor M. Roman si ing. I.D. Popovici (aceiasi ca si la Palatul Administrativ), cu care Ministerul Cultelor a încheiat contract în baza jurnalului Consiliului de Ministri nr. 590/2 iunie 1905.

La sfârsitul lunii iunie 1905, arhitectii au trasat planul pe teren, iar în iulie 1905 au început lucrarile de constructie.

Catedrala episcopala de la Galati este construita în stil neobizantin cu influente ale arhitecturii de cult moldovenesti. Biserica are o lungime exterioara de 37 metri si o înaltime de 42,5 metri. Compartimentarea este urmatoarea : pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt înglobate în grosimea zidurilor.

La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatra cioplita.

Pridvorul deschis se sprijina pe coloane duble si arcuri trilobate.

Biserica este încinsa de un brâu casetat la 1/3 din înaltimea zidurilor si de un brâu în torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se însiruie sub cornisa puternic profilata. Biserica are o turla mare pe naos si doua mai mici pe pronaos.

În interior este pardosita cu dale din marmura de Carara albe si rosii si pictata în fresca. Pictura originara a apartinut lui Costin Petrescu.

Catapeteasma este din caramida si brâie din marmura de Carrara. Amvonul este din aceeasi marmura iar policandrele din bronz masiv.

Lipsa unei corelari corespunzatoare între natura terenului si solutiile constructive a determinat degradari care s-au remediat între 1935-1936, biserica resfintindu-se la 20 decembrie 1936. Cutremurul din anul 1940 a prabusit turla cea mare. Abia în 1950 au început lucrarile de restaurare dupa un proiect al arhitectului Stavru Cosifide si a inginerului E. Sâtaru, iar executarea lucrarilor a fost coordonata de arhitectul Eugen Chefeneux. Pictura a fost refacuta de Niculina Dona. Biserica s-a resfintit la 7 iulie 1957.

Cutremurul din 1977, dar mai ales ridicarea pânzei freatice în zona au determinat degradari care au impus noi lucrari de conslidare.

S-a întocmit un proiect având ca autor pentru infrastructura pe inginerul Emilian Sâtaru iar pentru suprastructura pe dr. ing. Octav Cosovliu, cu consultarea permanenta a unui colectiv de specialisti de rang national: prof. univ. ing. Panait Mazilu, prof. univ. ing. A. Cismigiu si altii.

Pentru consolidarea bisericii s-a realizat o retea de centuri si stâlpi din beton armat, asociata cu consolidarea locala la arcele timpan naos, absida si bolta altarului precum si la arcele, boltile si cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a doua coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucreaza cu zidaria s-a folosit mortar beton în stare fluida, solutie conceputa de prof. univ. ing. Alex. Cismigiu.

În paralel cu lucrarile de consolidare s-a executat si restaurarea picturii de catre un colectiv condus de prof. Condurache de la Academia de Arte din Iasi.

Sursa: http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=312&lacas=true 

 

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

catedrala arhiepiscopala

Catedrala Arhiepiscopala Tomis

Catedrala Arhiepiscopala Tomis-Constanta Hram: Sf. Ap Petru si Pavel Arhiepiscopia Tomisului  Pământul Dobrogei a constituit …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.