Castelul Kornis-Rákoczi-Bethlen, Iernut-Mures
Judetul Mures detine o bogatie inestimabila atât din punct de vedere istoric, cât si din punct de vedere al potentialului turistic. Practic, unde te întorci în judet
exista câte-un castel, a carui poveste e de-a dreptul fascinanta. Strainii se dau în vânt dupa astfel de povesti. În alte tari, astfel de castele sunt rare, iar povestile lor au o latura cât se poate de practica: banii. În jurul lor turismul înfloreste, iar oamenii prospera. Bogatia judetului Mures consta nu într-un castel, nici în doua, ci în 26 de castele vechi de sute de ani, a caror istorie e una mai interesanta ca alta. O comoara pe care multi ar da oricât sa o aiba. Cu toate acestea, majoritatea castelelor zac în paragina si pustiire, ucise parca de vreme si de nepasarea tuturor.
În Iernut exista un castel în toata puterea cuvântului. Înconjurat de o proprietate ce mai pastreaza si acum frumusetile de altadata, castelul are o cladire separata, pe doua nivele, numita cladirea portii. Corpul propriu-zis al castelului are trei nivele si o multime de încaperi.
În hrubele acestui castel au fost închisi doi mitropoliti ai Transilvaniei, Dosoftei Ilie Iorest si Sava Brancovici pentru ca nu au vrut sa se lepede de credinta lor si tot aici a avut loc jocul blestemat de carti prin care întreg castelul trece din proprietatea lui Mark Bethlen în proprietatea contelui Jeno Haller.
În prezent, situatia cladirilor si a parcului ce le înconjoara e incerta. Asa se face ca de soarta castelului deocamdata nu se poate pronunta nimeni.
ISTORIA CASTELULUI
Castelul Kornis – Rakoczi – Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist în anul 1545. Ancadramentul portalului dateaza din 1574, fiind realizat tot în stilul Renasterii.
De-a lungul veacurilor, castelul a trecut de la un proprietar la altul. Înaintea actualului castel, dar pe acelasi loc, a existat un altul, dar constructiile ulterioare au facut sa dispara cu desavârsire urmele cladirilor precedente, astfel ca modul cum arata vechiul castel ne-a ramas necunoscut.
Castelul actual, construit în prima forma în 1545, a fost modificat între 1650-1660 pentru principele Gheorghe Rakoczi al II-lea, dupa planurile arhitectului venetian Agostino Serena. Acesta, efectuând diferite lucrari, a introdus în constructia castelului elemente de arhitectura în stilul Renasterii.
Castelul este compus din doua corpuri de cladiri: castelul propriu-zis si cladirea portii. Castelul propriu-zis nu era decât nucleul unui complex însemnat, fiind înconjurat cu ziduri cu turnuri, depozite si grajduri, având de jur împrejur un sant larg, alimentat de apa Muresului.
Cladirea se desfasoara în înaltime pe trei nivele, din care primul, în parte îngropat în pamânt, este de fapt un subsol. Zidurile sunt construite din caramida arsa, dar la zidurile subsolului se pot vedea si ziduri de piatra. Tavanele peste încaperile de la subsol si parter sunt boltite din caramida. Etajul este în întregime tavanit, având tavane drepte, tencuite.
Elementul deosebit pe care îl aduce în compozitia planimetrica si în imaginea glo¬bala a arhitecturii de castel aceasta cladire, este înlocuirea la etaj, de catre arhitectul venetian, a unei aripi întregi –cea dinspre sud – cu o „loggia” deschisa atât catre exterior, cât si catre curtea interioara.
Castelul a apartinut pe rând mai multor descendenti ai familiei Bethlen, pâna în 1885, când Mark Bethlen l-a pierdut într-o noapte la carti.
Câstigatorul, contele Jeno Haller a trecut domeniul în proprietatea Bisericii Romano-Catolice din Transilvania, de unde domeniul a fost transformat într-o ferma model si o scoala agricola.
Dupa 1920, domeniul s-a destramat, ceea ce a ramas a fost nationalizat în 1948, iar castelul a devenit liceu agricol.
CASTELUL RAKOCZI ASTAZI
Situatia castelului Rakoczi este una cât se poate de bizara. În mod normal, ar fi trebuit retrocedat Bisericii Romano-Catolice. Acest lucru nu e deocamdata posibil datorita unei cârciumi destinate nuntilor, ridicata în perioada comunista în curtea edificiului si despre a carei stapân magistratii nu au reusi înca sa se hotarasca. Asa se face ca întreg domeniul se afla în continuare în administrarea societatii SERE IERNUT.
„Aceasta societate nu are însa bani nici sa plateasca doi paznici care sa aiba grija de cladire, asa ca am angajat noi trei paznici, pe care îi platim în speranta ca într-o zi proprietatea ne va fi retrocedata. Daca n-am fi platit paznicii, probabil pâna ni se retroceda, nu ne mai ramâneau nici peretii, atât de mult s-a furat”, a declarat Muresan Laszlo, administrator în cadrul Fundatiei Statusul Cluj.
Primarul Iernutului pare total depasit de situatie: „Primaria nu poate momentan sa se implice în nici un fel. Situatia castelului este incerta, actualii administratori nu-si pot permite sa plateasca nici macar niste paznici, e o situatie neobisnuita. Deocamdata nu putem decât sa asteptam sa se termine litigiul în ce priveste restaurantul din curtea castelului pentru ca sa se poata trece la retrocedare. Dupa aceea vom vedea cum putem sprijini proprietarii, pentru ca edificiul sa fie renovat si introdus în circuitul national de monumente istorice. Noi ne dorim foarte mult rezolvarea acestei probleme. ”
Articol scris de Allain Cucu