Breaking News
Home » Obiective turistice laice » Castele » Castele Prahova » Castelul Filipescu Kretzulescu
GEKO's WorkGroup Inc.
DSC04866

Castelul Filipescu Kretzulescu

Castelul Filipescu Kretzulescu, Drajna-Prahova

  Castelul a fost construit pe un teren locuit încă din epoca bronzului. Primul mare proprietar al moșiei Drajna a fost marele căpitan și cronicar Constantin Filipescu-Mărgineanu, nepotul domnitorului Șerban Cantacuzino. Nepotul acestuia, Nicolae Filipescu, a construit biserica Sf. Alexandru din satul Drajna de Jos. După moartea tatălui, timp în care moșia este prădată de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drajneanul (1787-1856) reface singur domeniul familiei sale.

     În timpul lui Alexandru Filipescu s-au început zidurile care înconjoară curtea, fiind turnate șase tunuri din bronz cu monograma sa. În aceași perioadă se reface și conacul cel mare, o clădire cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental. Acest stil a fost impus de prietenul boierului, artistul francez Charles Colson. Biserica conacului poartă hramul «Sfantul Alexandru», fiind pictată de I. Vintilescu. În capelă se află cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmură. Alexandru Filipescu a înființat și o vastă bibliotecă, aducând cu el valoroase cărți de la Paris. Find un pasionat sculptor, boierul a realizat mai multe obiecte de artă care se păstrează în saloanele castelului. (printre care câteva candelabre de abanos si marmură). Castelul era construit pe trei nivele (parter si doua etaje), având douăzeci și șapte de camere și alte utilități, printre care și o pivniță enormă la subsol. La parter se găseau și camerele oaspeților mobilate cu lemn masiv de nuc. O atenție deosebită era acordată sălii de arme care includea bogate colecții. Pe timp de iarnă conacul nu putea fi locuit. Alexandru Filipescu a construit un «conac de iarnă», cu ziduri groase și călduroase, format din șase camere și un hol. Pe timpul iernii intrega familie se muta în camerele acestei construcții. Palatul a trecut în posesia familiei Kretzulescu în anul 1854, când fiica lui Alexandru Filipescu se va căsători cu Aga Constantin Kretzulescu. Înteaga moștenire a moșiei , dar și a casei Kretzulescu din București, rămâne în posesia Elenei Kretzulescu. Toate eforturile de refacere a castelului de la Drajna și a clădirilor anexe au fost zadarnice odată cu cutremurul din 1914. Pagubele au fost imense, aproape jumătate din castel fiind ruinat. În anul 1915 Elena Kretzulescu va începe, împreună cu fiul său Dumitru Warthiadi, renovarea castelului, respectând vechiul plan al conacului. Castelul a fost dotat cu băi moderne, apă curentă, curent electric etc. Evenimentele istorice au afectat moșia de la Drajna. Mai întâi, castelul a fost ocupat de trupele germane (1916), apoi a fost jefuit de trupele sovietice (1945). In urma acestei devastări de bunurile de valoare (mobilier, tablouri, lustre de cristal etc), castelul a avut diferite funcții precum sediul Gospodăriei Agricole de Stat, orfelinat, cămin de odihnă pentru sportivi, sanatoriu TBC, destinatie pe care o are si in prezent.

 Familia Filipescu

     Familia de boieri care a exploatat locuitorii din Drajna de Jos a fost Familia Filipeștilor. Primul a fost Constantin Filipescu-Mărgineanu care a cumpărat aici o sfoară de moșie de la Familia Pantazi. La 1702 se vorbește de Maria Filipescu, urmând ceilalți boieri din această familie: 

  • Constantin Filipescu-Mărgineanu, nepotul domnitorului Șerban Cantacuzino
  • Pană Filipescu
  • Nicolae Filipescu
  • Alexandru Filipescu – Drăjneanul (1787-1856) se căsătorește cu Aga Constantin Kretzulescu
  • Elena Filipescu – Kretzulescu
  • Dumitru Warthiadi ( fiul Elenei Kretzulescu și al generalului Panait Warthiadi ) a locuit în București, pe strada Mendeleev nr. 26, unde, în aceeași curte cu casa tatălui său, a construit în anul 1934, o casă pe trei nivele pentru cei trei copii ai săi, după planurile arhitectului Octav Doicescu. În actualitate numai etajul I se mai află în proprietatea familiei nepoatei lui Dumitru Warthiadi, iar casa bătrânească se ruinează inexorabil, victimă a neglijenței.

Dumitru Warthiadi a fost ultimul boier, pe care l-au cunoscut și bătrânii satului, el fiind cel ce a restaurat castelul și a administrat Moara de apă din Drajna de Jos. 

     În ciuda numeroaselor distrugeri și apoi refaceri, castelul boierilor Filipescu, renovat de Elena Kretzulescu, reprezintă una dintre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-a păstrat până în zilele noastre. Povestea acestei ilustre familii a fost descrisă de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, fiul Elenei Kretzulescu,  în cartea sa intitulată «Istoria castelului din Drajna, a regiunii înconjurătoare și a familiei ce-l stăpânește de peste 300 de ani» (1957).

Cod LMI: PH-II-m-A-16458

Sursa:http://www.drajna.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=21&Itemid=51 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

bdc678_2105e49d265e51d5a970fbd5b2544273.jpg_srz_300_330_85_22_0.50_1.20_0.00_jpg_srz

Palatul Cantacuzino Busteni

Palatul Cantacuzino Busteni-Prahova Castelul Cantacuzino din Bușteni, de o mare valoare arhitectonică , istorică , documentară …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.