Breaking News
Home » Obiective turistice laice » Castele » Castele Mureş » Castelul Bethlen, Boiu- Mureș
GEKO's WorkGroup Inc.
castelul-bethlen-boiu

Castelul Bethlen, Boiu- Mureș

Castelul Bethlen, Boiu- Mureș

Un castel, practic distrus iremediabil, desi a fost, cum veti vedea, in atentia Directiei Monumentelor Istorice, la inceputul anilor ’90.

Articolul de mai jos a fost scris de istoricul de arta Iozefina Postavaru, care cu amabilitate mi l-a pus la dispozitie, articol ce a fost prezentat in 1996 la un Simpozion Stiintific ce se intitula…he, he “Destinul Resedintelor Nobiliare Central-Est Europene“. Deci, desi preocuparea e veche, de facut s-a facut prea putin (spre deloc) si situatia continua si azi, dupa 13 ani.

Nu-i nimic, avem destule castele renascentiste, pe toate drumurile, ne mai permitem sa mai distrugem cateva, ca nu-i bai; si ce nevoie avem de vechiturile astea, care mai sunt si unguresti.

Doamnelor si domnilor, castelul de la Boiu-Topa:

Castelul Bethlen din satul Boiu-Topa (magh. Boiu- Alsóbún, Topa- Kisbún), comuna Albesti, judetul Mures este situat la 7 km est de Sighisoara si la 3 km de drumul national Brasov-Sighisoara.

Este inregistrat in Lista Monumentelor Istorice si se afla in administrarea Ministerului Culturii din Romania.

Imaginea pe care o ofera azi castelul nu ilustreaza protectia pe care acest statut o impune. Istoria sa, similara dupa 1945 cu a multor resedinte nobiliare din Romania, adauga un element specific datorita caruia situatia monumentului devine un “caz”: pericolul inundarii.

Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 20 octombrie 1301 si se refera la trecerea mosiei de la Topa din posesiunea voievodului Transilvaniei, Ladislau Kan (1294-1314) in cea a comitilor Nicolae si Ponan, fiii lui Dees (Desideriu). Documentul (scrisoarea capitlului bisericii “Sf. Arhanghel Mihail” de la Alba Iulia descrie hotarele mosiei, oferind coordonate edificatoare pentru pozitia exceptionala a castelului: “…cel dintai hotar este raul Tirnava Mare care desparte pamantul numit Novec, dinspre Segus, insa hotarul este chiar cetatea Sighisoara, precum si o creasta care vine deasupra unui izvor numit Hidegkut…”. In secolul al XVI-lea, pamanturile de la Boiu se aflau in stapanirea familiei Bethlen, din ramura Balazs (+ 1536).

Pitorescul peisajului si pasunea intinsa, unde pasiunile cinegetice si de echitatie se puteau desfasura in voie au determinat stabilirea aici a unei resedinte familiale ale carei etape de constructie sunt redate sintetic in inscriptia latina pastrata inca si astazi, incastrata in zidul turnului de SE:

“EREXIT HOC CASTELV INCITUS HEROS VOLFGANG DE BETLEN EXERCIT W R TRANS(ILVANIAE) GENERAL MAGNI / PRINCIPIS GABRIELIS BETLEN CONSILIAR AULAE MlLITIAE / CAPITANEUS COMES SUPR CO(MI)T(A)T(US) DE KUKULO AC DECMAR ARENDATOR / ANO 1617 QVO VIX COMPLETO REPENTE FATO CESSIT FILIO IOANNE RELICTO / HIC VERO TERESTRI ORBAT PATRE SUB TUTELA DIVINA ADOLESCENS / TRANS(ILVANIAE) CANCELAR CONSlLIAR (IS) AC COMES SUPR(EM)VS CO(MI)T(A)TVS ALBEN(SIS) / MEMORIAE ET HONOR CHARISSIM( I ) GENITORIS HAEC AP POSVIT A(NN)O 1675″.

Rezulta asadar, din acest izvor epigrafic, ca generalul oastei voievodului Transilvaniei, Wolfgang (mag. Farkas) Bethlen, consilier al principelui Gabriel Bethlen (1613-1629) – capitan al trupelor curtii, comite suprem al comitatului Tarnava si “arendator” al dijmelor – a inaltat castelul in anul 1617. Comanditarul este binecunoscut intre contemporanii lui Mihai Viteazul; a murit in 1618, la un an dupa construirea castelului. Dupa istoricul de arta Jolán Balogh, santierul ar fi fost condus de mesterul clujean Istvan Dioszegi, atestat intre 1588 – 1598 la constructiile principelui Sigismund Bathory de la Alba lulia.

Inscriptia continua aratand soarta fiului lui Farkas Bethlen si a Beatricei Varadi, Janos, ramas orfan de mic si ajuns la 1675 – cand punea inscriptia in amintirea tatalui sau – consilier al cancelarului Transilvaniei si comite suprem al Albei, Mihaly Teleki.

Punerea inscriptiei a fost considerata de catre istoricul Imre Lukinich drept marca a unei noi etape de constructie. Revenirea in Transilvania, cu cativa ani inainte (1667) a fiului mai mare a lui Janos Bethlen – binecunoscutul diplomat Miklos Bethlen, ­nascut in castelul de la Boiu in 1642 – dupa o calatorie in apusul Europei (1662 – 1663), in timpul careia studiase arhitectura la Utrecht si Leyda, fusese impresionat de castelele de pe Loara, vazuse Londra si Venetia, ca si unele particularitati ale constructiei fac plauzibila afirmatia lui Lukinich. S-a opinat de asemenea, in istoriografia maghiara, fara a se indica sursele, ca fortificatia exterioara ar fi fost realizata dupa planurile lui Gabriel Haller.

Cercetarile istoricilor de arta din Ungaria si Romania nu au descoperit pana acum nici un inventar al castelului, ceea ce confera investigatiilor asupra monumentului o insemnatate deosebita.

In absenta unei cercetari aprofundate de istoria artei, castelul de la Boiu -Topa este de asezat in familia resedintelor nobiliare ce imbina cerintele vietii luxoase cu necesitatile de aparare, care, in cursul secolului al XVII-lea dezvolta o tipologie particulara, in interiorul careia au fost delimitate doua mari categorii: castelele cu plan patrat inchis, avand o curte interioara, ca cele de la Mediesul Aurit (1620-1657), lernut (1525,1650-1660), Bontida (1652) si cele cu plan compact, fara curte interioara, cum sunt cele de la Deva (Gabriel Bethlen, sec. XVI, 1621) Cetatea de Balta (Bethlen-Haller, sec. XV, 1615-1624), Sanmiclaus (Miklos Bethlen, 1668-1683).

Incadrandu-se in cea de-a doua categorie, castelul Boiu-Topa consista dintr-un corp central dreptunghiular, cu turnuri de colt poligonale, desfasurat pe trei nivele, o incinta patrulatera cu patru turnuri combinate de colt si o cladire anexa pe latura de vest; incinta adapostea un parc cu arbori de esenta rara.

Prezenta sistemului perimetral de aparare absolva corpul central de functia defensiva; turnurile de colt si gurile de tragere de sub sarpanta ilustreaza mai degraba teoria remanentei formei in timp ce functia evolueaza.

Spre deosebire de celelalte castele din categoria sa, castelul de la Boiu, in ciuda starii de conservare dramatice in care se afla azi este singurul care pastreaza partial vechea incinta de fortificare; la celelalte castele prezenta curtilor cu ziduri, turnuri si constructii gospodaresti se pastreaza doar documentar.

Castelul de la Sinmiclaus, de pilda, construit dupa planurile aceluiasi Miklos Bethlen, avea doua curti si cinci turnuri de aparare iar castelul de la lernut era inconjurat de ziduri cu turnuri depozite, grajduri, sant cu apa si o gradina pretioasa.

Stilistic, constructia apartine Renasterii tarzii, cu contaminari baroce; definitorii sunt silueta adunata, cu invelitori cu pante inalte, frontonul fatadei peincipale in unghi obtuz si mai ales loggia cu arcade plate, subliniate de bosaje, incadrate intre pilastri cu capiteluri corintice si parapetul cu balustri de piatra al etajului, cornisa puternica, ancadramentele usilor si ferestrelor. Incaperile demisolului si ale parterului au bolti semicilindrice cu penetratii; o decoratie pictata in tempera acoperea peretii etajului atat la interior cat si la exterior.

Responsabila pentru situatia de azi a castelului este istoria sa de dupa 1945, istorie ce se poate reconstitui pe baza documentelor din arhiva Directiei Monumentelor Istorice (DMI). Scoaterea din proprietatea familiei Bethlen, in 1945 a atras imediate distrugeri ale cladirilor si parcului dendrologic. Din 1948 a fost folosit ca depozit al sectiei de Gospodarire Cris.

Desi declarat monument istoric prin HCM 1160/1952, distrugerile si modificarile fara aviz au continuat. In 1966 CAP Albesti emite o prima cerere de scoatere din Lista Monumentelor, sustinuta de Comitetul Judetean pentru Cultura Mures, invocandu-se valoarea arhitecturala insignifianta (?!) si prezenta in acelasi judet a castelului Bethlen din Cris. DMI respinge cererea, trasand, in acelasi timp, limitele zonei de protectie a monumentului.

In 1969 DMI emite o tema de proiectare pentru reparatii dar in 1971 Departamentul Agriculturii de Stat solicita preluarea castelului de catre DMI, intrucat acesta nu mai era folosit de lAS. In 1971, in urma inundatiei dezastruoase din 1970, ISPIF elaboreaza un proiect de amenajare a bazinului hidrografic Tirnava Mare, menit sa protejeze orasul Sighisoara, prin care este afectat castelul si toate constructiile fermei IAS Boiu.

In 1973, ISPIF cere aviz de stramutare a castelului, cerere avizata in cele din urma de catre CCES in 1973, cand se propune pentru noul amplasament, zona de agrement Hula Danes.

Dupa lucrarile hidrotehnice dintre 1973- 1975, castelul este inchis intr-o chiuveta de acumulare prevazuta cu un dig lateral de compartimentare si un deversor de beton, ocazie cu care este demolata latura de nord a incintei, cu doua turnuri si constructia anexa.

Consiliul Judetean solicita inca o data scoaterea castelului din Lista Monumentelor iar DMI avizeaza demolarea cu conditia elaborarii documentatiei, fara conditia reconstituirii. In 1977 DPCN (fosta DMI) este desfiintata iar documentatia lucrarilor, stopata. Odata cu reinfiintarea DMI (DMASI) in 1990, castelul reintra in Lista Monumentelor, iar in 1991 este preluat in detinere de folosinta de catre DMASI, impreuna cu alte 12 obiective, in cadrul proiectatei “Eforii a monumenteior”, menita sa protejeze monumentele parasite (in inventarul lAS Boiu, castelul figura la categoria “casat”). Castelul este inclus in planul de restaurare al DMASI pe 1992 iar proiectul elaborat de arh, Cornel Constantin, cuprinzand releveul monumentului cu consemnarea starii fizice, studiul de fezabilitate si proiectul de interventii urgente este avizat la 6.07.1992. Proiectul este insotit de un judicios studiu istoric elaborat de arhg. Sergiu losipescu, sursa a datelor istorice din lucrarea de fata. Din cauza absentei fondurilor, nu au fost executate nici un fel de lucrari de interventie urgenta, astfel incat, la rediscutarea oportunitatii mentinerii obiectivului in planul de restaurare pe 1993, evaluarea calculata de catre S. C. Aquaproiect – dupa care exista o posibilitate de inundare a castelului de 5% o data la 20 de ani – a fost folosita ca argument decisiv pentru abandonarea lucrarilor de proiectare si executie. Un motiv in plus a fost redirectionarea fondurilor de restaurare, precare, la continuarea santierului deschis la castelul Bethlen din Cris. In august 1994 DMASI este desfiintata iar bunurile din administratia sa sunt preluate de CAPCN a Ministerului Culturii. In martie 1996 am constatat ignorarea de catre conducerea acestei institutii a statutului sau de beneficiar de folosinta al castelului. In iarna 1995-1996 s-a produs colapsul sarpantei corpului principal.

Este motivul pentru care readuc in atentie “cazul” castelului din Boiu-Topa, caz de natura sa contrarieze nu doar pe cei implicati in protectia monumentelor. Rejudecand pierderile complexe de natura istorica si economica pe care disparitia sa le-ar produce, concluzia fireasca este ca aceasta trebuie preintampinata in cel mai scurt timp.

Lucrari simple de protejare a constructiei prin invelitori usoare se impun de urgenta pentru a salva boltile parterului, element fara de care substanta istorica si rezistenta castelului ar fi, inca o data, compromise.

Studiul de fezabilitate propune ca posibilitati de restaurare patru variante (hotel-restaurant, centru de studii si cercetari, resedinta, han pentru tineret), menite sa valorifice multiplele potente ale castelului: importanta istorica si arhitecturala, amplasamentul in stricta vecinatate a orasului Sighisoara – ale carei dotari hoteliere si culturale sunt disproportionate fata de potentialul sau turistic; apropierea fata de drumul national; posibilitatea reamenajarii parcului, cu valorificarea chiar a amenajarilor hidrotehnice.

Comparat cu aceste avantaje, riscul – de altfel nedemonstrat in cei 23 de ani scursi de la amenajarile hidrotehnice – al inundarii primului nivel apare ca nesemnificativ. Lucrari speciale de asigurare a zidariei, precum si amplasarea la demisol a unor dotari usoare, lesne de demontat si ieftine ar constitui investitii cu timp minim de amortizare in cazul reintegrarii castelului in circuitul cultural al Europei.

Sursa: http://mures.ghidcazareromania.ro/obiective_turistice_mures/castelul-bethlen–boiu.html 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

IMG_0505-300x225

Castelul Ugron, Zau de Câmpie- Mureș

Castelul Ugron, Zau de Câmpie- Mureș  “Castelul-calendar” sau castelul baronului Istvan Ugron se află în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.