Breaking News
Home » Obiective turistice laice » Castele » Castele Hunedoara » Castelul Nopcsa din Zam
GEKO's WorkGroup Inc.
Castelul-Nopcsa-Sacel-20101216102549

Castelul Nopcsa din Zam

Castelul Nopcsa din Zam-Huedoara

Prima mentiune a unui “Domeniu Zam” dateaza din vremea familiei Nopcea, proprietara a castelului de aici, cea mai cunoscuta figura fiind Baronul de Silvasul de Sus, Vasile Nopcea (Nopcsa László), care a trait intre 1794-1884. De origine romana, Vasile Nopcea a indeplinit timp de cca 15 ani inalta functia de comite suprem al comitatului Hunedoara. Castelul de la Zam era folosit de acesta mai mult ca si castel de “vacanta” sau vanatoare, din moment ce domeniul baronului se afla la Silvasul de Sus, langa Hateg. In timpul revolutiei de la 1848-1849, s-a refugiat de la Deva la Zam din cauza evenimentelor, de unde cere Episcopului Andrei Saguna sa se deplaseze in comitatul Hunedoarei pentru a preintampina izbucnirea unor (alte) tulburari. Vizita Episcopala are loc, intr-una din aceste zile, Andrei Saguna predicand si in biserica din Zam. Baronul ia parte si la Adunarea de la 3/15.5.1848 de pe Campul Libertatii de la Blaj alaturi de conducatorii romani, unde a si fost ales ca vicepresedinte al delegatiei romane, ce urma sa prezinte Imparatului la Viena programul de revendicari al romanilor ardeleni. Aceste evenimente au dus la denigrarea lui de catre contemporani sai maghiari. El apare si ca erou de roman – “Fata Neagra”, baronul-bandit: baron ziua si bandit la drumul mare noaptea, cand, iesind din castelul sau prin tuneluri subterane, ataca trecatorii purtand o masca pe fata pentru a nu fi recunoscut – sub penita lui Jókai Mór – care a cules povestea in timpul calatoriilor sale in Ardeal.

Imaginatia a intarit aceasta poveste prin observatii legate de fenomene stranii: caini care intrau in tunel la Zam si ieseau dupa cateva zile la Silvas (la celalalt castel al baronului. Intr-adevar,s-au gasit urmele unui posibil “tunel de serviciu”, intre castel (o poarta subterana dezgropata cu ocazia unor lucrari de amenajare, pe vremea cand castelul devenise spital) si dependinta de peste actualul DN 7.

Blestemul castelului

Asezata pe malul Muresului, localitatea Zam se gaseste in apropierea granitei dintre judetele Hunedoara si Arad, fiind, la ora actuala, una din cele mai mari comune din tara. Aici, pe vechiul domeniu al Zamului se gaseste un castel medieval transformat intre timp in spital de psihiatrie. Pe vremuri castelul a fost in proprietatea mai multor grofi maghiari. Se spune ca nici unul din proprietarii castelului nu aveau noroc atata vreme cat erau proprietari ai castelului. Si asta pentru ca la constructia lui ar fi murit o gramada de iobagi. Toader Dumitru, istoric, afirma:

“Moartea taranilor iobagi la construirea unor cetati sau castele intarite, nu constituia o noutate pentru Evul Mediu, in conditiile in care se considera ca orice zidire necesita sacrificii umane. Asa a fost dintotdeauna in aceasta parte a Europei, prizonierii de razboi si sclavii erau ucisi pentru a obtine bunavointa zeilor si ocrotirea lor pentru constructiile in cauza. Din cauza acestor morti silnice, se spune ca blestemele loveau cetatea sau castelul in cauza si proprietarii acestuia aveau necazuri pana ce constructia era distrusa.”

Asa a functionat si blestemul de la Zam, lucru care i-a facut pe toti cei care intrau in posesia castelului si au aflat despre ce e vorba, sa incerce sa scape de necazuri, vanzandu-l cat mai repede. Cel mai cunoscut proprietar al domeniului Zam a fost baronul Cernovici, acelasi caruia Jokai Mor i-a gasit loc in paginile romanului sau, “Diamantele negre”. O data cu preluarea castelului, Cernovici a descoperit intr-o firida veche o harta a zonei in care erau reliefate o serie de tunele, unele din ele pietruite, despre a caror destinatie nu s-a stiut niciodata nimic precis. Aceste catacombe au dus la pieirea ultimului baron Cernovici.

Banditul Fata Neagra

Cum castelul era situat chiar la jumatatea drumului dintre Arad si Deva, devenise punct de popas obligatoriu pentru calatorii nobili. Cernovici isi primea oaspetii cum se cuvenea rangului fiecaruia, ii trata cum nu se putea mai bine, apoi, dupa ce acestia plecau, le iesea inainte prin subteranele sale si ii jefuia. Cei care se opuneau erau ucisi pe loc. Nimeni nu stia cine era misteriosul bandit, intrucat acesta, pe durata atacului purta o masca de catifea neagra pe fata, motiv pentru care i se mai spusese si Fata Neagra. Autoritatile erau neputincioase in fata atacurilor venite din partea banditului si ori de cate ori au incercat sa-i intinda o capcana, acesta disparea brusc, a si cum ar fi fost inghitit de pamant. Totul a durat pana in ziua in care una dintre victime, barbat de rand nobil, a reusit sa-l zgarie pe fata cu sabia, intr-o tentativa de a-i da jos masca pe care o purta. Cum intre timp pastratorii ordinei imperiale ajunsesera deja la concluzia ca banditul era nobil sau cel putin de vita nobila, au fost cercetati toti proprietarii din imprejurami. Doar asa s-a ajuns la baronul Cernovici, care a fost arestat si apoi spanzurat. Batranii spun ca inaintea mortii i s-a oferit grofului viata in schimbul nenumaratelor bogatii pe care acesta le jefuise, dar banditul a refuzat sa destainuie locul unde ascunsese comoara si a preferat sa atarne in streang.

Sinucideri bizare

O data cu trecerea castelului in proprietatea statului, acesta a fost transformat in spital de psihiatrie. Cei care, in perioada anilor `50 au participat la lucrarile de restaurare a castelului isi amintesc cum pe pereti erau tot soiul de desene stranii, reprezentand persoane care aratau cu mana in anumite directii sau franturi de harti din care nimeni nu intelegea nimic. Totul a fost distrus de puterea comunista, inclusiv mare parte din arhiva baronului, care a ajuns pe foc. Localnicii spun ca de la moartea sa, baronul nu a parasit nici o clipa castelul, intorcandu-se aici pentru a-si pazi comoara. Doamna R. V., una din infirmierele care au lucrat la castel povesteste:

“Toti cei de acolo eram ingroziti de aparitiile nocturne ale banditului. Personal nu l-am vazut, dar am avut colege care au fost martore ale aparitiei fantomei, in special in noptile cu luna plina.”

De fiecare data banditul incerca sa intre prin fantana veche, motiv pentru care s-a spus ca pe acolo se putea ajunge la camera cu tezaurul baronului. Si se mai spune ceva despre fantoma. Se spune ca toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma s-ar fi sinucis. R.V.

“Din batrani se vorbea ca nimeni nu va gasi vreodata comoara decat daca ii va spune fantoma unde a ascuns-o. Asa ca, ani de zile, au incercat o serie de curajosi sa afle locul secret. Numai ca toti, dar absolut toti cei care au stat fata-n fata cu fantoma banditului s-au aruncat in Mures sau in fata trenului. Au scapat doar cei care, intalnindu-se cu banditul, nu l-au intrebat nimic de comoara.”

Cat adevar si cata mistificare este in aceasta poveste, e greu de spus. Se stie ca puterea gandului si credinta in anumite lucruri fac ca acestea sa existe si in realitate. Asa este si cazul fantomei de la Zam. Atat groful cat si viata lui dubla si moartea in streang sunt adevarate.

Sursa:http://hunedoara.ghidcazareromania.ro/obiective_turistice_hunedoara_zam/castelul-nopcsa–zam.html 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Magna_Curia2

Magna Curia

Magna Curia,Castelul Bethlen-Hunedoara Magna Curia (latină Curtea Mare) sau Castelul Bethlen se situează în municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.