Muzeul Vasile Pogor- Iasi

Muzeul Vasile Pogor- Iasi

„Casa Pogor este locul în care Miorița a devenit Odă în metru antic…” (Nichita Stănescu)

În inima Iașului se află „casa cu ferestre luminate”, în saloanele căreia își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăți literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste.

Tot aici s-au pus bazele prestigioasei reviste „Convorbiri literare” (1867). În această casă, în 1874, revenit de la Viena, a fost găzduit și Mihai Eminescu, după ce în 1872 citise la ședințele „Junimii”. Poetul și-a petrecut mult timp întru studiu și creație în biblioteca lui V. Pogor.

Iacob Negruzzi nota, vorbind despre începuturile „Junimii”: „Se făcuse obiceiul ca duminica, după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse”.

Urmărind destinul casei, imobilul, vândut în 1901 de Vasile Pogor, a trecut în proprietatea Principesei Maria Moruzzi și, apoi, a fiului ei, istoricul și omul politic Gh. I. Brătianu. După plecarea acestuia la București, în 1938, casa este închiriată Rezidenței Regale. În timpul celui de-al doilea război mondial, casele Pogor au fost sediu al comandamentelor trupelor sovietice, iar după 1945 au fost găzduite aici alte instituții, până în 1968, când au fost declarate monumente istorice cu destinația muzeu de literatură. În anul 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare și restaurare a subteranelor – vestigii datând din secolele XVI-XVII. Aceste hrube au avut multiple destinații, printre care: spațiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu etc. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Moruzzi și Brătianu au dezvoltat pe trei niveluri actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au relevat locuințe subterane (bordeie din secolele XVI-XVII).

„Covârșiți de conștiința de a continua, ca niște bieți epigoni, pe străluciții înaintași care și-au prefirat vorbele și pașii în această venerabilă casă, mărturisim emoția noastră” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga).

Muzeul a beneficiat, prin grija Ministerului Culturii și Cultelor, a Consiliului Județean și a Primăriei Iași, de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006. Expoziția permanentă, reorganizată și inaugurată la 13 octombrie 2006, reunește aspecte de istorie literară parcurgând, pe etape, o perioadă de circa 150 de ani: literatură pașoptistă și curentul de la revista „Dacia literară”, mișcarea literară de la „Junimea” – „Convorbiri literare” și rolul ei în dezvoltarea literaturii moderne și momentul literar „Viața românească”, perioada dintre cele două războaie mondiale.

În muzeu se pot admira, printre altele, bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparținut lui Costache Conachi; un tablou (Cap de bărbat) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc.; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparținut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparținut lui G. Ibrăileanu.

În Sala Rarități, se găsesc obiecte unice, ca: inelul sigilar din aur, cu piatră roșie al lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una din puținele cărți rămase din celebra Bibliotecă Miclăușeană; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur și ametist ai actriței Agatha Bârsescu; broșa din aur, confecționată dintr-o monedă a Veronicăi Micle și multe altele.

Sursa: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee/muzeul-vasile-pogor/istoric/