Muzeului Secuiesc al Ciucului din Castelul Mikó din Miercurea Ciuc- Harghita

Muzeului Secuiesc al Ciucului din Castelul Mikó din Miercurea Ciuc- Harghita

Istoria muzeului ca instituţie se datează în secolul al 19-lea, când la data de 9 ianuarie 1876 Imre Tivai Nagy a înfiinţat Asociaţia Muzeului Secuiesc al Ciucului. În 1898, în revista locală (Csíki Lapok ), un scriitor anonim a menţionat necesitatea unui muzeu judeţean. El s-a plâns de faptul că până la momentul respectiv nimeni nu a mişcat nici măcar un deget pentru înfiinţarea unui muzeu. Scriitorul anonim însă nu a fost singurul care a descoperit necesitatea înfiinţării unui muzeu. În 1902 Antal Hermann a publicat în revista locală un articol, în care a atras atenţia asupra importanţei unui muzeu, însă nimic nu s-a întâmplat. În 1930, cu ocazia rusaliilor, cu ajutorul luiPál Péter Domokos (învăţător), Imre Nagy (pictor) şi Géza Vámszer (învăţător) a avut loc prima expoziţie a Asociaţiei Muzeului Secuiesc al Ciucului. Au fost expuse mai mult de 140 de obiecte, printre care obiecte eclesiastice, obiecte de artă şi obiecte etnografice. Această expoziţie reprezintă primul pas spre înfiinţarea unui muzeu local, cu ea şi-a luat un avânt colecţionarea obiectelor vechi şi de valoare. În 1937, ziarul local „Csíki Lapok” a mai făcut referire la colecţia Muzeului Secuiesc, care se afla pe atunci la Şumuleu Ciuc, mai târziu zăcând în diferite săli ale Gimnaziului Romano-Catolic, şi în  podul clădirii. În această perioadă activitatea muzeului era întreruptă. În 1946 Dénes Kovács (pictor şi învăţător) a făcut inventarul colecţiei de bază, a început re-fondarea instituţiei şi apoi înregistrarea sa oficială.
Muzeul Secuiesc al Ciucului, ca instituţie, s-a născut în 1950. Muzeul a moştenit materialul expoziţiei din 1930 şi colecţia liceului catolic.

Cea mai grea sarcină pentru conducerea muzeului era să găsească o reşedinţă potrivită pentru instituţie. În 1954 muzeul a posedat 17 săli şi 954 obiecte muzeologice. În a doua jumătate a anilor 1950 muzeul a publicat mai multe anuare, în timp ce trebuia să corespundă şi aşteptărilor regimului comunist. Sub conducerea lui Géza Nagy (1959-1963) obiectele de colecţie au intrat într-o evidenţă reglementată. În 1961 biblioteca franciscană, naţionalizată cu puţin timp înainte, a intrat în posesia muzeului.

Anii sub conducerea lui Pál János (1963-1981) au reprezentat o cotitură importantă în viaţa muzeului. În această perioadă muzeul s-a mutat în clădirea castelului Mikó, între anii 1969-1972 clădirea a fost restaurată, şi între 1972-1973 a fost fondată Galeria Nagy Imre de la Jigodin. În 1981 conducerea muzeului a fost preluată de János Szőcs (1981-1985), care a continuat munca predecesorului său.

Din octombrie 1985, conform deciziei Consiliului Judeţean Harghita, muzeele din Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc şi Odorheiu Secuiesc au fost unificate sub numele de Complexul Muzeal Judeţean Harghita, unde instituţiile au devenit secţii, pe când directorii au fost numiţi responsabili. Centralizarea a fost motivată pe de o parte prin necesitatea de economisire, pe de altă parte de o realizare mai eficientă a politicii culturale comuniste, şi de o accentuare a controlului asupra instituţiilor.

Organele de stat locale şi centrale au insistat asupra realizării unei expoziţii permanente de istorie, dar până în 1985 muzeul nu a putut, şi nici nu a vrut să ţină pasul cu „dezvoltarea” naţionalismului românesc.

Sub conducerea lui László Barabási (1985-1989) aşteptările regimului comunist au început să fie satisfăcute. În ultimele luni ale dictaturii muzeul a fost condus de Viorica Şoiom.

La începutul anului 1990 colectivul de muncă a ales ca director pe András Szabó. În noile împrejurări conducerea muzeului a oferit libertate deplină colaboratoriloratât pe planul activităţilor de cercetare cât şi în organizarea activităţilor culturale. Directorul liber ales a contribuit foarte mult la desfiinţarea Complexului Muzeal. Astfel Muzeul Secuiesc al Ciucului a devenit independent din punct de vedere juridic şi a ajuns în patrimoniul administraţiei locale. S-au stabilit relaţii profesionale pe plan intern şi extern, activitatea individuală ştiinţifică a luat avânt, şi de numele Muzeului Secuiesc al Ciucului se leagă numeroase expoziţii, anuare şi publicaţii.

Sursa: http://www.csszm.ro/csiki.php?l=ro&m=1&sm=14&ssm=22&id=55