Breaking News
Home » Obiective turistice laice » Muzee » Muzee Covasna » Muzeul Etnografic „Haszmann Pál” din Cernat- Covasna
GEKO's WorkGroup Inc.
poza-5466_2

Muzeul Etnografic „Haszmann Pál” din Cernat- Covasna

Muzeul Etnografic „Haszmann Pál” din Cernat- Covasna

Muzeul Satului din Cernat şi-a primit numele după fondatorul lui Pál Haszmann. Muzeul a fost amenajat în Cernatul de Sus, în curia lui Gyula Damokos, respectiv în parcul şi grădina ce o înconjoară. În anii 1950-1970 curia îşi trăia ultimele clipe, neglijat, într-o stare degradată, părăsită, când liderii locali şi autorităţile de stat au decis să o transforme într-o instituţie culturală, într-un muzeu. Curia a fost clădită între secolele XVII–XIX, primindu-şi înfăţişarea neoclasicistă în 1831. Terenul de mai mult de două hectare şi curia cu multe încăperi ofereau o posibilitate unică pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic în aer liber. Instituţia şi-a deschis porţile publicului pe 25 februarie 1973.

Tot de această dată se leagă ”naşterea” a altor două instituţii: Şcoala Populară din Cernat şi Asociaţia Culturală ”Bod Péter” din Cernat. În ultimii treizeci de ani de mii de persoane au vizitat şi vizitează şi azi cu mare interes şi apreciere acest muzeu ce între timp a devenit cunoscut şi peste hotare ca o însemnată instituţie culturală. Pedagogul Pál Haszmann (1902 – 1977) şi soţia lui Haszmann Pálné Ida Cseh (1909-2003) au oferit colecţia lor privată comunităţii secui-maghiare cu scopul înfiinţării muzeului. Visul lor de mai multe decenii de a înfiinţa un muzeu s-a împlinit mulţumită susţinătorilor şi a multor oameni entuziasmaţi. Munca lor este continuată de fiii lor şi familiile acestora. Coordonatorul actual al colecţiei şi activităţilor muzeale din ce în ce mai bogate este Pál-Péter Haszmann, iar fratele său, József-István Haszmann conduce Şcoala Populară. Fratele lor Lajos Haszmann, împreună cu familia numeroasă, asigură suportul financiar.

Caracterul de muzeu etnografic în aer liber îi este conferit de casele şi porţile secuieşti, moara de apă, case tipice ale arhitecturii populare secuieşti – toate mutate în grădina Muzeului Haszmann Pál. Casele secuieşti erau construite din lemn, cu acoperişuri cu două înclinări cu şindrilă. Aceste case caracteristice secuieşti cu straşină şi verandă aveau mai multe încăperi. Casele amenajate cu mobilier, vestigii materiale şi obiecte originale revocă atmosfera vieţii rurale de odinioară, la fel ca şi vechile porţi secuieşti din regiunea Háromszék restaurate şi reaşezate în forma lor originală.

Prezentarea trecutului apiculturii din regiune este în sine o colecţie valoroasă, fiind o atracţie interesantă a muzeului în aer liber. Vestigiile patrimoniului construit, stâlpii funerari din lemn sculptat, crucile, pietrele funerare reflectă imaginea originală a cimitirelor secuieşti din regiunea noastră. Grinzile de susţinere sculptate şi inscripţionate, monumentele din piatră, ancadramentele medievale de uşă şi de fereastră sunt tot atâtea comori ce trebuie văzute, îndemnându-i să ne povestească despre vremuri de altă dată, despre oamenii care le-au creat.

Expoziţia permanentă ce prezintă istoria culturală a regiunii şi a satului. Viaţa şi activitatea personalităţilor marcante din zonă constituie de asemenea, o parte semnificativă şi instructivă a colecţiei. În curtea muzeului sunt expuse busturile lui Péter Bod şi Antal Végh, renumiţii fii ai Cernatului.

In pivniţa boltită a curiei Damokos, care datează din evul mediu târziu a fost amenajată expoziţia artei maghiare a fierului forjat, aşa-numitul ”muzeul de sobe”. Aceasta include nu numai sobe din fier ci şi obiecte decorative, ”minuni din fontă” artistice şi alte obiecte de uz casnic legate de religie şi cultura funerară. Obiectele cele mai vechi datează din secolele XVII–XVIII, iar marea lor majoritate provine din secolul al XIX-lea, din epoca de aur a fierului forjat, din cele mai renumite turnătorii ale Transilvaniei.

Expoziţia de istoria tehnicii, a radiourilor este, de asemenea, o colecţie valoroasă a muzeului. Printre aparatele cele mai vechi găsim radiourile cu detector cu galenă dotate cu căşti. Printre numeroasele receptoare putem admira şi aparate de înregistrat şi de redare a sunetului, telefoane, gramofoane şi patefoane de epocă începând din anii 1920, 1930 până în zilele noastre. S-a reuşit punerea în funcţiune a mai mult de optzeci la sută dintre aceste aparate care, spre bucuria vizitatorilor, pot fi şi ascultate, auzite.

”Sub acelaşi acoperiş” cu muzeul funcţionează şi Şcoala Populară din Cernat care, de asemenea, de mai mult de treizeci şi doi de ani aşteaptă şi primeşte din aprilie până octombrie sutele de tineri dornici să cunoască şi să însuşească meşteşugurile tradiţionale – sculptatul în lemn, pictatul mobilei, pâslăritul, torsul şi ţesutul, dulgher, tâmplăria, meseria de rotar, precum şi arta fierăritului, construirea şi sculptarea porţilor secuieşti etc.

Sursa: http://www.sznm.ro/sznmr.php?o=filiacernat  

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

as39832

Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe- Covasna

Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe- Covasna La demisolul catedralei funcţionează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.