Breaking News
Home » Obiective turistice laice » Muzee » Muzee Covasna » Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc- Covasna
GEKO's WorkGroup Inc.
Muzeul-de-Istorie-a-Breslelor-din-Targu-Secuiesc-20110120161821

Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc- Covasna

Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc- Covasna

Cum s-a născut ideea unui muzeu al breslelor la Târgu Secuiesc

Ideea unui muzeu la Târgu Secuiesc nu a apărut din senin, oraşul avea o tradiţie de recuperat şi valorificat. Primul muzeu a fost înfiinţat în perioada interbelică de avocatul DIENES ÖDÖN (1874-1936). A fost însă un muzeu care a funcţionat doar nouă ani. In anul 1941, muzeul, care număra peste douăzeci de mii de exponate, a fost lichidat.
Perioada după cel de al doilea război mondial nu a fost deloc favorabilă redeschiderii unui muzeu. Abia în 1969, când se aniversau 120 de ani de la moartea lui Gábor Áron, s-a profitat de ocazie şi s-a înfiinţat un nou muzeu, la iniţiativa Comitetului Judeţean de Cultură de atunci şi a Muzeului Judeţean Covasna (Muzeul Naţional Secuiesc de azi). Astfel, chiar pe terenul unde a fost turnătoria de tunuri, în casa Turóczi, în două din camerele sale, s-a deschis o expoziţie permanentă. Într-o cameră a fost expusă colecţia de obiecte referitoare la momentul istoric 1848-49, colecţie din fondul Muzeului Judeţean, iar în cealaltă, obiecte care încercau să refacă istoria breslelor şi a asociaţiilor meşteşugăreşti. Acestea au fost expoziţiile prin care s-au pus bazele Muzeului de astăzi.
După vernisajul expoziţiei şi ca urmare a impactului pe care aceasta l-a avut în rândul vizitatorilor, a ieşit la iveală faptul că meseriaşii şi urmaşii lor din zonă se află în posesia unui valoros material documentar, care ar putea îmbogăţi colecţiile micului muzeu din Târgu Secuiesc. De colectarea şi expunerea obiectelor cu valoare de document s-a ocupat profesorul de istorie Incze Laszló (1928-2007). In anul 1970, acestuia i-a fost recunoscută calitatea de muzeograf şi i s-a încredinţat conducerea secţiei cu expoziţia permanentă din casa Turóczi.
In 1971, muzeul de numai doi ani a primit un nou spaţiu, în clădirea Primariei, un imobil construit în 1857, fapt ce a dus la intensificarea eforturilor de colecţionare a obiectelor. Paralel cu strângerea obiectelor, s-au declanşat şi lucrări de transformare şi reamenajare a spaţiilor clădirii, pentru a răspunde cerinţelor muzeistice.
Muzeul actual al oraşului Tg.Secuiesc a fost inaugurat la 3 martie 1972, ca o secţie a Muzeului Judeţean.
Expoziţiile permanente ale noului muzeu au menirea de a oferi vizitatorului un tablou cât mai expresiv despre trecutul oraşului Târgu Secuiesc, cu secvenţele care îi definesc identitatea şi i-au marcat istoria : meşteşugurile pe care localnicii le-au transmis din tată în fiu şi care au devenit cea mai preţioasă tradiţie a oraşului şi documentele care depun mărturie despre implicarea oraşului în revoluţia din 1848-49.

Expozitia permanentă, meşteşuguri şi bresle

Cum se putea numi un muzeu născut din dorinţa comunităţii locale de a activa şi conserva continuu memoria despre breslele şi asociaţiile meşteşugăreşti care şi-au pus amprenta pe modul de viaţă al localnicilor şi pe fizionomia întregului oraş? Nu se putea numi decât Muzeul Breslelor, doar opt săli de la parterul clădirii găzduiau deja expoziţii care încercau să refacă istoria breslelor şi a asociaţiilor meşteşugăreşti, nu mai rămânea decât ca instituţia să-şi asume în mod explicit specificul şi să se legitimeze chiar prin numele unei tradiţii de care localnicii erau foarte mândri.
Multe din uneltele şi obiectele diferitelor meşteşuguri au fost donate Muzeului chiar de către urmaşii meşterilor care au fost implicaţi în procesul naşterii breslelor şi al asociaţiilor meşteşugăreşti. Era însă vorba de un material incomplet, două fiind cauzele deficienţelor de care sufereau colecţiile Muzeului : o mare parte a uneltelor erau puternic deteriorate, iar partea ce era bine întreţinută consta în unelte şi obiecte pe care meşterii încă le foloseau în atelierele lor şi nu se puteau despărţi de ceea ce le asigura existenţa. Motiv pentru care, specialiştii Muzeului Breslelor au încercat să-i completeze colecţiile cu exponate din fondul Muzeului Naţional Secuiesc.
Dintre cele unsprezece meserii care au dus la organizarea în bresle, doar pentru nouă s-a adunat suficient material pentru organizarea unei expoziţii. La intrare, pe dreapta, se află cinci săli destinate olarilor, cizmarilor, pantofarilor, tăbăcarilor, cojocarilor, fierarilor şi lăcătuşilor. Pe stânga, sunt trei săli, unde şi-au găsit loc diverse exponate, fiecare o poveste care trimite vizitatorul în vechile ateliere ale turtarilor, măcelarilor, pălărierilor, tâmplarilor şi croitorilor.

Expoziţia permanentă de istorie locală

Din lipsa altor mărturii, istoria locală, cu momentul său de răscruce, cel al revoluţiei din 1848-49, este refăcută în cea mai mare parte prin documente şi fotografii. Mergând pe firul acestor exponate, vizitatorul poate urmări istoria oraşului Târgu Secuiesc, începând cu anul 1407.
În expoziţia de istorie locală, sunt prezentate documente referitoare la acordarea rangului de oraş, a privilegiilor de bresle şi cele de târg, precum şi alte exponate care vorbesc de momentele importante din procesul de construcţie şi dezvoltare al oraşului.
Desigur, cel mai important eveniment din istoria locală – revoluţia maghiară din anul 1848-49, cu toate episoadele sale dramatice din lupta pentru libertate – ocupă un loc special în expoziţia permanentă a Muzeului, două din sălile sale fiind destinate evocării modului cum oraşul Tg. Secuiesc a trecut prin acest moment istoric. Din aceste săli, merită reţinute: colecţia cu arme de epocă; unul dintre portretele lui Gábor Áron, din galeria celor considerate autentice, şi un dulap, plus un birou confecţionate chiar de acest revoluţionar; copia fidelă după celebrele tunuri ale revoluţiei turnate în oraşul nostru, copie ce datează din 1971; patru busturi din ipsos, ale lui Kossuth Lajos, Turóczi Mozes, Bem József şi Petőfi Sándor – toate creaţii ale unui sculptor din Tg. Secuiesc, Vetró András.

Expozitii periodice de arte plastice

Muzeul din Tg. Secuiesc a găzduit de-a lungul celor patru decenii de existenţă în jur de 200 expoziţii, iar peste o sută de artişti şi-au expus şi promovat lucrările în spaţiile noastre. Din lucrările donate de artiştii cu care am colaborat s-a format o colecţie proprie de artă a Muzeului. Este vorba de colecţia de artă contemporană ce cuprinde 424 de lucrări.
Anual sunt organizate 8-l0 expoziţii. Unele dintre acestea au devenit tradiţionale, în sensul că în fiecare an publicul s-a obişnuit să vină la întâlnirea cu diverşi artişti sau cu diverse teme de dialog, cum sunt expoziţiile organizate în cinstea zilei de 15 martie, sau expoziţia elevilor din clasele de desen ale Liceului Nagy Mózes, sau expoziţia de închidere a Taberei internaţionale INCITATO.

Zsuzsi şi Andris în costume populare

O colecţie de costume populare miniaturale constituie subiectul unei expoziţii permanente celebre şi de mare succes în rândul vizitatorilor de toate vârstele. Costumaşele au fost confecţionate de copii maghiari din Transilvania, în anii 1970-71, în urma unui concurs lansat de revista JOBARAT.
Colectia aparţine aproape în întregime Muzeului Naţional Secuiesc, iar în posesia secţiei din Tg. Secuiesc a ajuns în anul 1974, cînd a fost transferată o primă parte, ca apoi, în 1995, să ajungă în Muzeul nostru toată colecţia.
Din vara lui 2001, din cele 349 exponate cu porturi populare miniaturale, pot fi vizitate 247 expuse în trei săli.

Colecţia pompierilor voluntari

În anul 1992, a ajuns în proprietatea Muzeului Breslelor şi colecţia cu echipamente ale pompierilor voluntari. Aceste exponate au contribuit considerabil la îmbogăţirea colecţiei de istorie locală a Muzeului.
Trăsurile pompiereşti de epocă pot fi vizitate în cadrul unei expoziţii în aer liber.

Sursa: http://www.sznm.ro/sznmr.php?o=muzeulbreslelor

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

as39832

Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe- Covasna

Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe- Covasna La demisolul catedralei funcţionează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.