Parcul National Semenic – Cheile Carașului

Parcul National Semenic – Cheile Carașului- Caras Severin

–  Contine unica padure de fagete virgine din Europa, avand o suprafata de cca. 5000 hectare.

– Fagetele au o varsta de peste 300 ani.

– Exista 691 specii de animale si 1200 specii de plante care necesita o protectie stricta conform O.G. privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

– Exista 77 specii de vertebrate strict protejate si 55 specii protejate prin diferite conventii mondiale ratificate.

– Au fost identificate 54 specii endemice de fauna, 9 specii troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de fauna subterana.

– Include sectorul nordic ( cca. 40 % ) al sinclinoriului Resita – Moldova Noua care reprezinta cea mai mare structura carstica compacta din Romania ce se prelungeste si in Iugoslavia.

– Cea mai dezvoltata vale de doline, valea Sodolul Sec, reprezentativa la nivel National
( Bleahu 1974 ).

– Este cea mai mare densitate de cavitati pe Km² din intreg sinclinoriu Resita – Moldova noua, existand descoperite pana in prezent 691 cavitati din care 566 pesteri si 125 avene.

– Din Regiunea Banat este cea mai mare pestera, Pestera Buhui 6547 metri dezvoltare ( locul 15 in clasamentul national ) si cel mai adanc aven din Regiunea Banat, Avenul din Poiana Gropii – 236 metri denivelare.

– Trei din cele patru pesteri protejate din Judetul Caras- Severin, la care se mai adauga 8 pesteri deosebite din punct de vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele, Pestera Rasuflatoarei fiind unica in sud – vestul Romaniei.

– Contine 30 sisteme carstice majore strabatute de importante debite de apa subterana autohtona sau alohtona.

– Au fost identificate pana in prezent 39 situri paleontologice.

– Au fost identificate pana in prezent 20 situri arheolologice.

– Exista 2 zone salbatice neafectate de interventia umana: Izvoarele Nerei si Cheile Carasului
( sectorul cuprins intre Confluenta Caras – Comarnic si Poiana Prolaz ).

– Doar aproximativ 2 % din suprafata parcului este afectata de poluarea apei, aerului si solului.

Flora

Din suprafata totala a parcului, 79 % este ocupata de fond forestier, din care 73 % din suprafata fondului forestier este ocupata de specia fag, constituind astfel un parc national al fagului cu predilectie.
Rasinoasele, in special bradul, ocupa 13 %, restul de 14 % din suprafata fondului forestier al parcului este ocupata de diverse specii de amestec.
In structura pe varste, se constata o preponderenta neta a arboretelor batrane, respectiv toate arboretele au varsta de peste 52 – 60 ani.
La obarsia Nerei, respectiv in Valea Nerganita si Valea Beusnita, se afla cea mai compacta masa de fagete cvasivirgine din Europa pe o suprafata de cca. 5000 ha.
Interventiile antropice neesentiale au permis mentinerea structurii generale a acestor arborete si echilibrul lor ecologic. Aceste fagete nu au fost afectate de incendii.

In general, in sectorul de N, NV si NE, E, V conditiile specifice caracterizate de un climat mai racoros, cu precipitatii mai abundente, soluri profunde, drenate, cu un pH acid au favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere bine dezvoltate constituita in cea mai mare parte din fagete pure de productivitate superioara.
Subarboretul este slab reprezentat sau lipseste, locul lui fiind luat de puietime.

Stratul ierbos este slab reprezentat fiind prezente doar urmatoarele specii :

–          Oxalis acetosela
– Dentaria glandulosa,
– D. bulbifera
– Rubus hirtus
– Asperula odorata
– Arthirum felix – femina
– Polytrichum comune

In putinele goluri ce apar in mod accidental pot fi observate in majoritate speciile de lumina si de mull :
– Deshamsia flexuosa
– Anemone nemorosa
– Allium ursium
– Pulmonaria rubra
– Galium schultesii
– Mycelis muraris
– Viola reichenbachiana

Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte prin energia mare de adaptare pe care au solicitat-o statiunile aride pe calcare, prin originalitatea unor specii componente.
Se includ aici in cea mai mare parte ecosisteme forestiere care au fost constituite in rezervatie cu multi ani inainte.
Intreaga zona este bine impadurita, cu paduri bine gospodarite, specia predominanta fiind fagul, insotit de diverse specii precum: carpen, cires, frasin, paltin.

Conditiile deosebit de variate din zona parcului au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat pentru plantele inferioare, dar mai ales pentru taxoni de cormofite.
Lista speciilor de ciuperci cuprinde numerosi taxoni cu o serie de gazde noi pentru stiinta sau pentru Romania, semnalate in zona. Dintre speciile noi pentru Romania amintim :
– Sphaerotheca erodii
– Urocystis polygonate
– Rumularia atropae
– R. campanulae – persicifoliae

Flora lichenologica este mai putin investigata.

Flora cormofitelor, totalizand peste 1000 specii, este extrem de diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine elementului european. De asemenea, se remarca procentul ridicat de elemente sudice.
Dintre cele mai importante amintim :
– Carpinus orientalis
– Cotoneaster tomentosa
– Sorbus domestica
– S. cretica
– Cornus mas
– Potentilla micrantha
– P. hirta
– Bupleurum praealtum
– Inula conyza
– Ruscul aculeatus
– Muscari comosum
– Ornithogalum pyramidale

Elementele moesice si dacice sunt prezente in special pe stancariile de pe teritoriul parcului, precum si in fitogenozele forestiere relictare. Se poate atribui o vechime tertiara unor specii saxicole ca :
– Sesleria filifolia
– Seseli rigidum
– Sesleria rigida
– Galium flavescens
– Draba lesiocarpa
– Sempervivum heuffelii

Speciile balcanice prezente in zona considerate ca specii endemice sunt :
– Ranunculus flabelifolius
– Helehorus odorus
– Cytisus falcatus
– Echinops banaticus
– Silene flauescens
– Dianthus kitaibelii
– D. Banaticus
– Thynus dacicus
– Linum uninerve
– Anthamantha hungarica
– Lathyrus hallersteinii
– Aconitum moldavicum
– Crocus banaticus

Speciile balcano – moesice sunt reprezentate de :
– Peucedonum langifolium
– Silene saxifraga
– Cephalaria loenigata
– Sesteria filifolia

Speciile dacice sunt prezente prin :
– Aconitum moldavicum
– Melamphyrum bihomense
– Campanula divergens
– Dianthus trifascicualuts
– Sesli rigidum
– Sempervivum schlechani
– Erysimum saxsosum
– Draba lasiocarpa
Speciile submediteraneene prezente in zona parcului sunt reprezentate de :
– Teucrium montanum
– Tunica saxifraga
– Helianthenum numularium
– Aria elegans
– Chrysopogon grylus
– Euphorbia corniolica

Specii endemice de flora ( 14 identificate ) :
– Anthenaria dioica ( Floarea Semenicului )
– Crocus banaticus ( Brandusa galbena )
– Melamphyrum bihomense
– Ranunculus flabelifolius
– Helehorus odorus
– Cytisus falcatus
– Echinops banaticus
– Silene flauescens
– Dianthus kitaibelii
– D. Banaticus
– Thynus dacicus
– Linum uninerve
– Anthamantha hungarica
– Lathyrus hallersteinii

Sursa: http://semenic.exploratorii.ro/flora.php