Breaking News
Home » Rezervatii » Parcuri nationale » Parcul National Piatra Craiului- Arges, Braşov
GEKO's WorkGroup Inc.

Parcul National Piatra Craiului- Arges, Braşov

Parcul National Piatra Craiului- Arges, Brasov

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului”.

In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.

In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.

Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.

Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22’ 1.73’’ si 450 34’ 49.55’’ latitudine nordica si 250 08’ 51.61’’ si 250 21’ 57.21’’ longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges.

Scurt istoric al cercetarilor fizico-geografice si geologice realizate pe teritoriul Parcului National Piatra Craiului
Eforturile depuse pentru cunoasterea stiintifica a acestui masiv de o spectaculozitate deosebita au inceput cu peste 250 de ani in urma.

Primele masuratori topografice, atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena si au fost incluse in hartile generale ale Tarii Barsei. Echipa de cartografi a fost insotita de jurnalistul Anton Kunz, care conform datelor de arhiva a ajuns pe Vf. Baciului pe data de 26 august 1842. Aceasta data marcheaza documentar prima ascensiune la Vf. Piscul Baciului. Primele referiri stiintifice cu privire la geologia masivului au fost facute de B. Hauer in 1863.

Desi cunoscut cu mult timp inainte, Avenul de sub Coltii Grindului este abordat pentru prima data in 1900 de catre Josef Kolbe.

In 1908 odata cu infiintarea Muzeului Sasesc din Tara Barsei, in cadrul acestuia incepe o importanta activitate de cercetare a zonei. In cadrul cercetarilor efectuate de personalul acestui muzeu, Franz Podek a descoperit si descris numeroase pesteri din Piatra Craiului in perioada 1908-1918.

In 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizeaza un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpatilor Meridionali, considerand Piatra Craiului “un accident morfologic principal” in procesul formarii acestui grup muntos.

In 1938 E. Jekelius intocmeste prima harta moderna a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importanta referitoare al geologia masivului a fost realizata in 1943 a fost realizata de N. Oncescu in 1943 sub forma unai teze de doctorat cu titlul: “La région de Piatra Craiului-Bucegi. Étude géologique”

Alte contributii importante in cunoasterea masivului le-au avut: N. Orghidan (1931, 1936), V. Mihailescu (1946), V. Michalevich-Velcea (1961) si V. Popescu (1967).

Cea mai recenta lucrare, de mare amploare o reprezinta teza de doctorat a lui T. Constantinescu: “Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic.” (1994) care contine informatii valoroase legate de geomorfologia si geneza masivului cu referire la procesele geomorfologice actuale.

Scurt istoric al cercetarilor botanice din Parcul National Piatra Craiului
Primele cercetari atestate documentar, asupra florei si vegetatiei Masivului Piatra Craiului dateaza inca din secolul al XVII. Printre primii mentionati ca fiind interesati in mod deosebit de flora Pietrei Craiului se numara J. Lerchenfeld si farmacistul sibian Peter Sigerus. Plansele lor de herbar se gasesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu.

Lucrarea lui J.C. Baumgarten (1816): “Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui” se numara printre primele publicatii mai importante cu referire la flora Pietrei Craiului.

In anul 1851 se publica primele descrieri si citari de plante din Piatra Craiului (H.W. SCHOTT, 1851). Un lucru foarte important care merita mentionat este descrierea speciei Dianthus callizonus Schott & Kotschy (garofita Pietrei Craiului), planta endemica pentru Piatra Craiului, ce constituie un important element al siglei parcului national.

Din acest moment un mare numar de botanisti renumiti se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy (1853), F. Schur (1866), M. Fuss (1866), Simonkai (1886) cu lucrarea de sinteza “Enumeratio Florae Transilvaniae vesculosae critica”, J. Römer (1898, 1904), D. Brandza (1898), A. Beldie (1952) si multi altii. Mai aproape de zilele noastre un numar mare de floristi si fitosociologi si-au indreptat atentia asupre acestui teritoriu: N. Boscaiu si F. Täuber (1977), I. Morariu (1978, 1980), I. Cristian-Comes si F. Täuber (1977), J. Halda (1976). V. Sanda si A. Popescu (1976, 1977, 1980), B. Draghici (1980), V. Alexiu (1986) si S. Mihailescu (1999) aduc in continuare contributii deosebite la cunoasterea florei si vegetatiei masivului.

Fauna

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).

Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.

Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).

Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte in grupul mamiferelor.

Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste 40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.

Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus – este inclusa in Conventia de la Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs – Ursus arctos; lup – Canis lupus; ras - Lynx lynx. Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.

 

Sursa: http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/Parcul/fauna-13.html

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Parcul National Munții Măcinului-Tulcea

Parcul Natioal Munții Măcinului-Tulcea Cea mai veche formaţiune muntoasă din România, Munţii Măcinului sunt în …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.