Rezervația ornitologică Beba Veche

Rezervația ornitologică Beba Veche- Timis

O Deltă a Banatului
Rezervaţia ornitologică Mlaştinile Satchinez, adevărat paradis al păsărilor

Mlaştinile care stăpâneau şesul Banatului ofereau imaginea unei mări liniştite şi întinse, înconjurată de înălţimi şi dealuri, năpădite de crânguri şi stufării. Creşterea vitelor şi vânatul erau ocupaţiile principale în această provincie.
Regele Matei Corvin îl numi drept comite al Timişoarei pe Pavel Chinezu, unul dintre cei mai renumiţi conducători de oşti ai acelor vremuri.
Ar părea o bizarerie să încuviinţăm faptul că între paragrafele de mai sus (preluate fragmentar din „Istoria politică şi naturală a Banatului” de Francesco Griselini, publicată la Milano şi Viena în 1780) există o concordanţă cu certe ecouri în actualitate.
Şi, totuşi! În urmă cu mai bine de două sute de ani, întreaga câmpie joasă a Banatului era înmlăştinată datorită inundaţiilor periodice şi frecventelor schimbări ale cursurilor de apă; acest mediu era, însă, prielnic păsărilor acvatice (avifaunei), care prin număr şi diversitatea speciilor stăpâneau mlaştinile, unde găseau nu numai hrană îndestulătoare, ci şi pavăză pentru cuiburi. Începând din a doua parte a veacului al XVIII-lea, nevoia de terenuri agricole devine tot mai acută, iar lucrările de hidroamelioraţii capătă proporţii, limitând continuu arealul de viaţă al păsărilor, până în pragul dispariţiei.

Pe urmele lui Pavel Chinezu
Timişoara. La 25-28 de km distanţă de oraş (în funcţie de alegerea rutei) pe direcţia Nord-Vest se află comuna Satchinez, una dintre cele mai vechi aşezări din Banat, consemnată în arhive la 1230. Dar, de ce acest nume? În legendele locului se spune că Satchinezul este locul de obârşie al lui Pavel Chinezu, comite al Timişoarei, renumit conducător de oşti al lui Matei Corvin.
Aici, în hotarul comunei Satchinez se află singurul loc din Banat unde mai dăinuie „porţiuni” de mlaştini, care evocă „ceva” din misterul arhaic şi sălbatic al mlaştinilor de altădată, ce acopereau regiuni întinse ale Câmpiei de Vest.
Comisia Europeană investeşte la Satchinez
Mai  mult de 3,5  miliarde de lei (127 000 de euro) se vor cheltui până în august 2002 la Satchinez pentru refacerea şi conservarea mlaştinilor din zonă. Investiţia, consfinţită şi printr-o Hotărâre de Guvern (nr. 1.335/2000), este finanţată în proporţie de 75% din fonduri nerambursabile acordate de Comisia Europeană, prin Programul LIFE-NATURA, diferenţa de 25% reprezentând contribuţia statului român.
Rostul acestui efort financiar poate fi uşor desluşit. Mlaştinile se alimentează de la numeroasele izvoare care se adună într-o vale largă – Valea Ierului -, care în popasul de la Satchinez formează un lanţ de bălţi, cu ostroave şi peninsule, pe care cresc în voie păduri de stuf, gravate pe alocuri cu specii de plop şi salcâm, decorate cu perdele de liane.

Habitatul, în documente internaţionale 
Păstrând proporţiile, imaginea pe care o oferă mlaştinile de la Satchinez amintesc de Delta Dunării; este un paradis al păsărilor acvatice, după cum a probat renumitul ornitolog bănăţean Dionisie Linţia, la intervenţia căruia, încă din 1942, mlaştinile au fost legiferate ca rezervaţie naturală protejată, de importanţă naţională. Lucrările în derulare la Satchinez, care se realizează cu aportul financiar al Comisiei Europene, au menirea de a reface şi perpetua habitatul umed din zonă, capabil să ocrotească existenţa unor specii de păsări acvatice, astăzi periclitate, pe cale de dispariţie pe plan mondial. De altfel, nu este întâmplătoare nominalizarea rezervaţiei de la Satchinez între ariile de importanţă deosebită din Europa („Important Bird Areas”). Din 1991, valoarea de unicat a rezervaţiei a fost recunoscută inclusiv de către forurile internaţionale care militează pentru protecţia păsărilor („Bird Life International”).

Prestigiul ornitologiei bănăţene
Pe calea deschisă de precursorii ornitologiei bănăţene (Lajos Kuhn, Dionisie Linţia, Emil Nadra), la creşterea prestigiului rezervaţiei naturale de la Satchinez a contribuit, în chip hotărător, dl Andrei Kiss, doctor în ştiinţe biologice, şeful secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului, prin cercetări interdisciplinare complexe, sintetizate în lucrări de notorietate, dintre care amintim: „Avifauna din zonele umede ale Banatului”, „Păsările acvatice din Banat”, „Ornitofauna rezervaţiei ornitologice Satchinez”. Dl Andrei Kiss, care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe pe baza studiilor efectuate de-a lungul unor îndelungi perioade la Satchinez, a identificat în arealul rezervaţiei 5 specii de păsări sedentare, 55 de specii de păsări oaspeţi de vară, 36 de specii de păsări de pasaj şi 17 specii de păsări oaspeţi de iarnă. Mai mult de jumătate din speciile de păsări cunoscute în România pot fi văzute şi în aria restrânsă (104 hectare) a rezervaţiei de la Satchinez, unele specii fiind declarate monument al naturii.

Ştiinţă… şi turism, la timpul viitor 
Din Programul LIFE-NATURA finanţat de Comisia Europeană, desfăşurat de Ministerul Pădurilor şi Mediului, prin Inspectoratul de Protecţia Mediului Timişoara au fost duse până la capăt unele cercetări în domeniul bioecologiei. S-au executat lucrări de decolmatare a canalelor, de refacere a stăvilarelor şi de reparare a digului principal. În curs de amenajare se află un centru de informare, într-o clădire pusă la dispoziţie de Primăria comunei, de unde vizitatorii vor putea obţine date referitoare la valoarea ornitologică şi ecologică a rezervaţiei. În 2002 se elaborează un studiu ştiinţific complex, inclusiv de management, care va fi o oglindă a realităţilor actuale din teritoriu, dar şi un îndreptar pentru ceea ce rezervaţia trebuie să devină prin controlul strict al intervenţiei oamenilor şi monitorizarea populaţiilor de păsări şi a sănătăţii mediului.
În afară de importanţa ştiinţifică, rezervaţia naturală de la Satchinez va dobândi, în timp, şi o pregnantă valoare de ordin practic. Conservarea elementelor floristice şi faunistice reprezentative pentru biocenoza de mlaştină va îmbogăţi paleta ofertei turismului ce se va dezvolta în zonă.
Păsările ocrotite 
Rezervaţia naturală Mlaştinile de la Satchinez deţine valori ecofaunistice incontestabile.
Dintre speciile care cuibăresc în zonă menţionăm: l egreta mică (declarată monument al naturii, pasăre la care se raportează majoritatea preocupărilor de protecţie şi de cercetare ornitofaunisticii de la Satchinez) l egreta mare (monument al naturii) l stârcul galben (monument al naturii) l cormoranul mic (monument al naturii) l cataliga (monument al naturii) l stârcul de noapte l buhaiul de baltă l stârcul pitic l stârcul roşu l stârcul cenuşiu l corcodelul pitic l corcodelul mare l raţa sălbatică l găinuşa de baltă l lişiţe l cârstelul-de-apă l cresteţul pestriţ l nagâţul l chirighiţa, boicuşul l codobatura-cap-negru etc.
Dintre răpitoare: heretele de stuf l vânturelul de seară l vinderelul roşu l şoimul rândunelelor l ciuful de câmpie l cucuveaua. În timpul pasajelor apar alte specii: l limicole l raţe şi gâşte sălbatice l uneori cocori l păsări cântătoare ş.a.
Sursa: http://www.banaterra.eu/romana/natura/rezervatii/satchinez/index.htm