Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Suceava » Tinovul Poiana Stampei
GEKO's WorkGroup Inc.
Rezervatia-naturala-Tinovul-Poiana-Stampei-20110204174600

Tinovul Poiana Stampei

Tinovul Poiana Stampei- Suceava

Tinovul Poiana Stampei este o arie protejată de interes național ce face parte din rețeaua Natura 2000, (instituită în anul 2007) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Poiana Stampei…

 

  • Trasee amenajate: da
  • Trasee marcate: da
  • Condiții de vizitare: ghid la cere, acces liber în rest

 

Situl află în Depresiunea Dornelor, la limita vestică a județului Suceava cu județul Bistrița-Năsăud, în partea nord-vestică a Parcului Național Călimani, în imediata apropiere a drumului european E58 și se suprapune peste Rezervaţia botanică Tinovul Mare Poiana Ştampei, declarata in anul 1955 monument al naturii.

Situl nu este un obiectiv turistic foarte cunoscut astfel că pentru a nu-l rata este bine de știut că există mai multe căi posibile de acces. Prima variană este de pe DN 17, Vatra Dornei – Bistrița, intrarea în rezervaţie se face din curtea cantonului silvic Poiana Stampei, aflat în stânga şoselei, pe sensul de mers dinspre Suceava. Din păcate, un indicator care semnalează existenţa Tinovului este la distanţă de drumul naţional, fără a fi vizibil. Oamenii din Poiana Stampei pot ghida uşor turistii spre cantonul silvic de la marginea drumului iar de aici până la drumul de acces mai este foarte puţin.

O a doua variantă, marcată vizibil, este de pe drumul comunal ce duce în satul Dornişoara, tot din comuna Poiana Stampei, drumul fiind paralel cu calea aferată.

Cu o suprafaţă de circa 681,80 de hectare, situl reprezintă cea mai întinsă rezervaţie de turbă naturală din România.

 

Pătrunderea în tinov se face prin traversarea unui pod de lemn peste pârâiaşul Căsoi. Trecând printr-o bandă de molizi înalţi, turistul descoperă o tundră de tip siberian compusă dintr-un puiet cu consistenţă medie (0,5 metri + 0,6 metri) vegetând în aspre condiţii staţionale (mlaştină oligotrofă).

Acest tinov este situat la o altitudine medie de 880 metri şi este străbătut de un pod de lemn lung de 900 de metri care permite vizitarea rezervaţiei, întrucât stratul de muşchi higroscopici musteşte continuu.

Importanţa ştiinţifică a acestei rezervaţii constă în aciditatea stratelor de muşchi care a permis păstrarea nealterarată a polenului depus în stratele de turbă de-a lungul zecilor de ani. Solul şi apa sunt puternic acide, colorate cu nuanţe gradate de brun, predominând acizii humici şi humirici. Flora bacteriană lipseşte în totalitate, datorită acidităţii şi lipsei de oxigen.

Genetic, tinoavele au început să ia naştere în postglacial după permanentizarea timpului călduros, când la altitudini de peste 800 m cădeau destule precipitaţii pentru a alimenta sfrâgnetele vechi. Modalitatea de geneză se pare că a fost colmatarea unei mlaştini entrofe de către muşchi (Sphagnum).

În prezent specia lemnoasă dominantă în tinovul Poiană Stampei este pinul silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) care vegetează greu, ajungând la diametre cuprinse între 10 și 22 centimetri la vârste de circa o sută de ani, mesteacănul pufos (Betula pubescens) şi unii hibrizi (Betula hybrida, Betula warnstorffii), precum şi specii ca scorusul, plopul tremurător şi molidul (care alcătuiesc zona de protecţie)

Flora erbacee este alcătuită din specii acidofile: ferigă (Dryopteris cristata), merişorul (Vaccinium vitis-idea), afinul (Vaccinium myrtilus), rachiteaua (Vaccinium oxicocos), ruginarea (Andromeda polyfolia), vuietoarea (Empetrum nigrum), rogozul (Carex pauciflora), iar dintre muşchi Saphagnum wulfianum – relict arctic şi subarctic caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic.

Fauna, pe lângă reprezentanţii caracteristici zonei montane, este reprezentată de unele relicte cu areal foarte îndepărtat: Groenlanda, Scoţia, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubrus – necunoscut în Europa Centrală şi sudică, furnicile Fornica fusca picea şi păianjeniiTetragantha pinicola, Therium undulatum şi Drasodes margaritella.

Aşadar, tinoavele oligotrofe conservă atât speciile relicte cât şi pe cele actuale arătând succesiunea speciilor de-a lungul anilor. Ele sunt o mărturie a trecerii timpului, existenţa lor fiind extrem de valoroasă pentru studiul evoluţiei speciilor cât şi pentru exploatarea raţională a turbei pentru calităţile sale deosebite (curative, izolator, turbă medicinala, îngrăşământ pentru flori).

 

Sursa: http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/4-obiective-geografice/340-tinovul-mare-poiana-stampei#!/catid=undefined

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Tinovul Șaru Dornei

Tinovul Șaru Dornei- Suceava Tinovul Șaru Dornei este o rezervație naturală mixtă, care conservă habitatele …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>