Breaking News
GEKO's WorkGroup Inc.
PadureaRunc

Padurea Runc

Pădurea Runc- Satu Mare

Categoria de arie  naturală protejată conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare – rezervaţie naturală – categoria IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

Clasificarea obiectivului ca nivel de importanţă privind instituirea regimului de protecţie conform legii:

  • Nivelul de importanţă:  de interes naţional
  • Stabilirea regimului de protecţie: prin lege  – Legea  nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, 2.681, rezervaţie forestieră.
  • Suprafaţă: 68,5 ha
  • Custode: Direcţia Silvică Satu Mare , Satu Mare, str. Eroii Revoluţiei nr. 12, jud. Satu Mare (Act adiţional nr. 1 din 06.07.2010 la convenţia de custodie nr. 5755/07.07.2005)

Rezervaţia naturală forestieră Runc face parte din  Ocolul Silvic Borleşti, Unitatea de Producţie V Borleşti, unităţile amenajistice 17c, 18a, 18d, 19a. Conform raionării fizico-geografice, teritoriul unităţii de producţie este situat în Provincia Central Europeană, subprovincia Carpatică, Ţinutul Piemonturilor şi Subcarpaţilor Interni ai Transilvaniei, Districtul M-ţilor Insulari din Vest – M-ţii Codru. Relieful este de tip deluros, cu culmi domoale şi văi puţin adânci, unitatea geomorfologică predominantă fiind versantul cu configuraţie în general ondulată, cu înclinări moderate, cu expoziţii predominant sud-estice.

Rezervaţia forestieră Runc se situează în zona forestieră de dealuri în etajul gorunetelor şi făgetelor de deal şi al tranziţiilor dintre acestea. Etajul de vegetaţie ca expresie a relaţiilor intercondiţionare dintre vegetaţia forestieră şi factorii staţionari (factori climatici, sol) este favorabilă dezvoltării formaţiilor forestiere în care gorunul şi fagul sunt dominante, atât sub formă de arbore pure cât şi sub formă de amestecuri dintre gorun şi fag sau dintre acestea şi speciile de şleau.

Prin prevederile amenajamentului silvic, arboretele respective sunt cuprinse în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), subgrupa 1-5 (păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a ecofondului şi genofondului forestier).

Pădurea are o suprafaţă de 68,5 ha fiind dominată în mare măsură de Quercetum. Pădurea este compactă, are un aspect deosebit cu trunchiuri înalte şi drepte. În anumite subparcele ale rezervaţiei sunt diseminate şi alte specii forestiere: cireşul sălbatic, fag, carpen. Subarboretul este format din regenerări naturale de carpen (80 %) şi arbuşti de alun, lemn câinesc, păducel. Tipul de floră indicatoare caracteristică întâlnită: Asarum-Stellaria şi Asperula-Asarum

Dintre speciile  ierboase întâlnite în această subzonă a gorunului amintim:  Poa nemoralis (firuţa), Galium vernum (sânziana galbenă), Carex siloza (rogoz), Viola silvestris (toporaş), Veronica chamaedrys (şopârliţa), Agrostis tenuis (iarba câmpului) etc..

Această zonă este importantă deoarece ea poate servi ca lot semincer cu un genofond valoros, refugiu important pentru vânat, fiind  bine reprezentată şi din punct de vedere cinegetic.

Fauna gorunetelor este reprezentată de numeroase specii de animale nevertebrate şi vertebrate. Dintre nevertebrate întâlnim melci, păianjeni, gândaci, fluturi, albine. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatia) şi specii mai mici ale gen. Cepaea (Cepaea vindobonensis).

Coleopterele sau gândacii sunt frecvent întâlniţi în aceste păduri. Cel mai frumos gândac de la noi este ileana (Cetonia aurata) însoţit de rădaşcă (Lucanus cervus), cel mai mare coleopter din ţara noastră şi de croitor (Cerambyx cerdo) care atrage atenţia prin antenele sale foarte lungi şi prin aripile negre.  Foarte bogată este şi fauna măruntă a frunzarului, formată din râme, acarieni, colembole, miriapode, viespi, păianjeni.

Dintre vertebrate întâlnim batracieni, reptile şi mamifere. Un batracian des întâlnit  în sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul (Hyla arborea) iar pe sol broasca roşie de pădure (Rana dalmatina). Dintre reptile amintim: şarpele orb (Anguis fragilis), şopârla de câmp (Lacerta agilis), guşterul (Lacerta viridis), şarpele de pădure (Coronella austriaca).

Dintre speciile de păsări întâlnite în aceste zone amintim fazanul (Phasianus colchicus), pasăre originară din Caucaz, lipitoarea (Caprimulgus europaeus), pasăre crepusculară şi nocturnă care cuibăreşte în frunzarul mort al pădurii: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus). Dintre păsările cântătoare amintim: privighetoarea (Luscina luscina), silvia cu cap sur (Sylvia communis). Păsări insectivore sunt reprezentate de : piţigoiul de livadă (Parus lugubris), ciocănitoarea mare pestriţă (Dendrocops major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocops medius), ţicleanul (Sitta europaea) care consumă mari cantităţi de insecte dăunătoare cum ar fi gândacii şi larvele lor, fluturii mici şi omizile. Dintre păsările răpitoare care planează deasupra acestor păduri de gorun întâlnim:şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul de seară (Falco vespertinus) etc.

Sursa: http://apmsm.anpm.ro/pages/categorie/81

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Tinoavele_din_Muntii_Oas3

Tinoavele din Muntii Oas

Tinoavele din Munții Oaș- Satu Mare Categoria de arie  naturală protejată conform OUG 57/2007 privind …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.