Pădurea de frasini Urziceni- Satu Mare
Categoria de arie naturală protejată conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare – rezervaţie naturală – categoria IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
Clasificarea obiectivului ca nivel de importanţă privind instituirea regimului de protecţie conform legii:
- Nivelul de importanţă: de interes naţional
- Stabilirea regimului de protecţie: prin lege – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, cod 2676, rezervaţie forestieră.
- Suprafaţa: 38 ha; altitudinea: 125 m.
- Custode: Fundaţia Freies Europa Weltanschauung, Cluj – Napoca, Strada Câmpului, nr. 141B, ap. 3, judeţul Cluj, (Convenţia de custodie nr. 0144/06.07.2010).
Această staţiune în realitate este un golf colmatat al fostei Mlaştini Ecedea. Pădurea este situată la periferia Câmpiei Nirului, întinzându-se pe o suprafaţă de cca. 38 ha. Din punct de vedere geomorfologic unitatea de producţie se situează în zona de câmpie din ţinutul Tisei – subţinutul Câmpiei Nirului, câmpie de platformă şi geosinclinal pe cuverturi fluvio-lacustre aluvionare şi aluvio-pluviale, acoperite cu dune (depozite eoliene) slab fragmentate şi cu micro-reliefuri de crovuri şi câmpii aluviale de divagare cu văi puţin adânci, albii părăsite şi terase îngropate.
Această pădure cu exces de umiditate adăposteşte o floră cu totul remarcabilă, dispunând de o vegetaţie formată din peste 150 specii de plante încadrate în 3 asociaţii, cea mai răspândită fiind în prezent Fraxineto-Ulmetum Soo. Tipul de pădure este : 6221- Stejăreto – şleau normal de câmpie. Prin prevederile amenajamentului silvic, arboretele respective sunt cuprinse în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), subgrupa 1-5 (păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a ecofondului şi genofondului forestier).
Litieră întreruptă, subţire, caracterizată printr-o floră indicatoare de tip Arum-Pulmonaria. Pădurea de “Frasini” este constituită în principal din arborete pur de frasin (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), în stratul arborescent mai întâlnindu-se stejarul (Quercus robur) localizat în locuri mai luminoase şi mai bine drenate, ulmul de câmp (Ulmus minor), plopul euramerican (Populus canadensis), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra) arinul negru(Alnus glutinosa). La umbra arboretului în stratul arbustiv şi subarbustiv de la marginea pădurii vegetează alunul (Corylus avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare L), socul negru(Sambucus nigra L) păducel (Crategus monogyna), clocotiş (Staphylea pinnata) şi viţa de vie sălbatică (Vitis sylvestris) etc. Stratul ierbaceu este foarte diversificat datorită alternanţei suprafeţelor înmlăştinite cu soluri salinizate de tip lăcovişte. Se întâlnesc colţunii popii(Viola silvestris), viorele (Scilla bifolia), limba câinelui (Cynoglossum officinale), coada cocorului (Polygonatum latifolium) , lăcrămioare (Convallaria majalis), crinul de pădure (Lilium martagon) etc.
Dintre speciile deosebite pentru această rezervaţie se remarcă: Hottonia palustris L (vioreaua de baltă) identificată în apele pârâului ce traversează pădurea, Trollius europaueus L (bulbuci de munte) – relict glaciar- în acest tip de pădure atinge una din limitele cele mai nordice din România, Leucojum aestivum (ghiocel de baltă), Galanthus nivalis (ghiocel), Urtica kiovensis etc.Pădurea adăposteşte o colonie semnificativă de stârc cenuşiu (Ardea cinerea) iar dintre celelate specii de păsări cuibăritoare amintim barza neagră (Ciconia nigra) şi viesparul (Pernis apivorus) specii foarte rare şi ocrotite în toată Europa.