Dunele de nisip Foieni

Dunele de nisip Foieni- Satu Mare

 Categoria de arie  naturală protejată conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare – rezervaţie naturală -categoria IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

Clasificarea obiectivului ca nivel de importanţă privind instituirea regimului de protecţie conform legii:

•  Nivelul de importanţă:de interes naţional
•  Stabilirea regimului de protecţie: prin lege  – Legea  nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate,cod 2.677, rezervaţie botanică.
• Suprafaţa: 10 ha
• Custode: Fundaţia Freies Europa Weltanschauung, Cluj –  Napoca, Strada Câmpului, nr. 141B, ap. 3, judeţul Cluj, (Convenţia de custodie nr. 0144/06.07.2010).

Dunele continentale din apropierea localităţii Foieni sunt situate în Câmpia Nirului, care este parte integrantă din Câmpia de Vest. Nisipul Câmpiei Nirului provine din materialul aluvionar depus de râurile Tisa, Someş şi Crasna la sfârşitul pleistocenului, în urma fragmentării conului de dejecţie construit de aceste ape curgătoare. Ulterior relieful a fost modelat de vânturi.

Dunele reunesc un impresionant număr de elemente sudice, mediteraneene, atlantice şi pontice. Nisipurile necoezive ce formează corpul dunelor este fixat printr-o vegetaţie termofilă intrazonală. Asociaţia Festuco vaginatae-Corynephoretum are ca edificatori dominanţi două specii arenicole rare: Festuca vaginata şi Corynephorus canescens.

Specii psamofile şi alte rarităţi floristice ale dunelor de nisip de la Foieni sunt: Alyssum montanum subsp. gmelinii, Anthemis ruthenica, Carex liparocarpos, Centaurea arenaria, Chrysopogon gryllus, Corynephorus canescens, Dianthus gigantiformis, Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Iris humilis subsparenaria, Jasione montana, Leontodon saxatilis, Kochia laniflora, Minuartia viscosa, Onosma pseudoarenarium subsp. tuberculatum, Poligonum arenarium, Pulsatilla pratensis subsp. hungarica, Spergula pentandra, Rhinanthus borbasii, Silene conica, Silene borystenica etc.

Elemente frecvente în flora ţării şi pe care le regăsim în această zonă sunt: Polygonum arenarium, Thymus pannonicus, Asperula cynanchica, Saxifraga bulbifera, Onosma arenarium, Euphorbia seguieriana etc.

Această rezervaţie botanică   conservă   un fragment de vegetaţie rar în structura covorului vegetal al ţării şi anume asociaţia vegetală Festuco vaginatae-Corynephoretum.

Sursa: http://apmsm.anpm.ro/pages/categorie/81