Pădurea Lapiș

Pădurea Lapiș- Salaj

Pădurea Lapiş este o rezervație naturală de tip faunistic și forestier), situată în judeţul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Nuşfalău.

Localizare

Aria naturală este situată la limita vestică a județului Sălaj cu judeţul Bihor, în apropierea râului Barcău, pe teritoriul sud-vestic al satului Nuşfalău, ocupând teritoriul dintre satele Drighiu și Cosniciu de Jos, în apropierea drumului național DN1H, la 12 km. distanță faţă de orașul Şimleu Silvaniei și 41 km. de municipiul Zalău.

Descriere

Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 430,40 hectare

Pădurea Lapiş se desfăşoară pe dealurile piemontane aflate în lunca văii râului Barcău, în vechiul ținut istoric al Țării Silvaniei. Rezervația se află în administrarea Ocolului Silvic Șimleu Silvaniei.

Biodiversitate

Aria naturală reprezintă o zonă cu păduri, culmi domoale, luminișuri, iazuri, păşuni și pajiști, cu floră și faună specifică Dealurilor Silvaniei şi are rolul de proteja şi conserva biodiversitatea vegetale și animală din acest areal.

Floră

Flora este constituită din arbori (păduri în amestec) şi arbusti cu specii de: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), tei pucios (Tilia cordata), gorun (Quercus patrea), stejar comun (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), cireș (Prunus avium)), salcâm alb (Robinia pseudoacacia), pin negru (Pinus nigra), pin de pădure (Pinus sylvestris), soc roșu (Sambucus racemosa) și socul negru (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), clocotiș (Staphylea pinata), tulichina (Daphne mezereum), păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina), afin (Vaccinum myrtillus), zmeur (Rubus idaeus).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: mierea ursului (Pulmonaria officinalis), rodul pământului (Arum maculatum), mărgică (Melica uniflora), păiuș (Festuca gigantea), păiuș roșu (Festuca rubra) sau firuță (Poa pratensis), brebenei (Corydalis solida), ciclamen, rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), țintaură (Centaurium umbellatum), viorele (Scilla bifolia), măcriș (Oxalis acetosella), leurdă (Allium ursinum), brândușă (din speciile Colchicum autumnale și Crocus banaticus), sânzâiene (Galium verum), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), ghiocel (Galanthus nivalis), lușcă (Leucojum vernum), podbal (Tussilago farfara), scai vânăt (Eringium planum), coada-calului (Equisetum arvense), ciuboțica cucului (Primula veris), coada șoricelului (Achillea millefolium)

Faună

Fauna este bine reprezentată de mai multe specii (unele ocrotite prin lege) de păsări şi mamifere, astfel:

Păsăricu specii de: pițigoi (Canus major), grangur (Oriolus oriolus), fazan (Phasianus colchicus), ciocănitoare (Drycopus martius),ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), florinete (Carduelis chloris), fâsă de pădure (Anthus trivalis), ciuș (Otus scopus), pițigoi albastru (Parus caeruleus), corb (Corvus corax}, presură galbenă (Emberiza citrinella), sfrâncioc (Lanius collaris) sau șoimul rândunelelor (Falco subbuteo).

Mamifere: cerb (Cervus elaphus), cerb lopătar (Dama dama), căprioară (Capreolus capreolus), jder de copac (Martes martes), hârciog (Cricetus cricetus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa) sau pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/P%C4%83durea_Lapi%C5%9F