Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Hunedoara » Măgura Uroiului
GEKO's WorkGroup Inc.
magura uroiului

Măgura Uroiului

Măgura Uroiului- Hunedoara

 

Tipul rezervaţiei
Aria Naturală Protejată “ Măgura Uroiului”, de tip geologic, de interes naţional, fiind încadrată la categoria monumente ale naturii.

Localizare şi acces
Dealul Măgura Uroiului este situat la aproximativ 3 km nord-est de Simeria, pe versantul drept al Mureşului, la poalele Munților Apuseni, parte a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maxima este de 329 m?

Suprafața
Aria naturală protejată cu o suprafaţă de 10 ha iar limitele înconjoară Măgura Uroi aproximativ pe curba de nivel de  250 m.

Ce protejează
Scopul principal este conservarea elementelor naturale specifice: neckul vulcanic propriu zis şi vegetaţia dezvoltată pe substrat de tip continental şi specii caracteristice zonei submediteraneene, la care se adăuga elemente de stâncărie, vegetaţie şi faună de deal. Este rezervaţie naturală de tip geologic dar adăposteşte şi multe plante rare, are o fauna bogată (cunoscută mai ales ca habitat al viperei cu corn) fiind şi culoar de migraţie pentru păsări.
Predomină vegetaţia de locuri deschise, cu elemente precum Centaurea atropurpurea – relict terţiar menţionată în lista roşie, Pulsatilla montana – dediţel – plantă ocrotită, Achillea millefolium – coada şoricelului, Cytius scoparius – salcâm galben ( foarte des întîlnit pe pantele Măgurii şi întro oarecare măsură şi pe platou) , Solanum dulcamara – lăsnicior,  Origanum vulgare – sovârv, Salvia pratensis – salvia de câmp (jalea), Cirsium arvense – pălămida de câmp, Trifolium pratense – trifoi de luncă, Dianthus carhusianorum – garoafa de câmp, Gallium verum – sânziene, Scabiosa ochroleuca – sipica, Bellis perenis – părăluţa, Primula veris – ciuboţica cucului, Stellaria puberaVerbascum thapsus – lumânărică (des întâlnită; foarte mult la poalele Măgurii dar e găsită până pe platou), Filipendula vulgaris– aglica.

 

Apare şi vegetaţie de locuri umede lângă izvoare şi în zonele mai umede de pe Măgura Uroiului: Ranunculus ( R. bulbosus – ocrotită, R. acris) – piciorul cocoşului, Euphorbia cyparissias – laptele broştesc, Juncus effusus – rugina, Spartium junceum – bucsău, specii de muşchi. Pajiştile uscate seminaturale şi caciesurile acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros  (situri importante pentru orhidee) sunt prezente în rezervaţie, adăpostind specii ca: Orchis morio.

Conservare
Tufişurile pe substrat calcaros sunt prezente aici ca urmare a defrişărilor succesive produse în timp în zonele joase învecinate şi pe platoul de pe măgură iar pe de altă parte din pajişti influenţate de prezenţa regiunii sub-mediteraneene. Abandonarea acestor habitate conduce la invadarea acestora de vegetaţie arbustivă

 

Sursa: http://mybiosis.info/blogs/index.php?blogid=3&itemid=703&itemtype=thematic

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Picture 191

Tufurile calcaroase din Valea Bobalna

Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna- Hunedoara   Rezervaţie naturală de tip geologic, situată pe valea …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.