Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Harghita » Piatra Soimilor- Harghita
GEKO's WorkGroup Inc.
piatra-pinului-si-piatra-soimului-5

Piatra Soimilor- Harghita

Piatra Şoimilor- Harghita

 

Stanca Soimilor – un platou pe care se afla stalpi de andezit "aranjati" de natura intr-o ordine perfecta. Acesta ofera o priveliste excelenta asupra: defileul Oltului, varfurilor Vartető, Szurdok si Csomad, acoperiti cu brazi

În imediata vecinătate a oraşului Băile Tuşnad, pe o suprafaţă de doar 1,5 ha, se află Aria Naturală Piatra Şoimilor. Această rezervaţie botanică se situează în întregime la capătul sudic al lanţului neoeruptiv Harghita având altitudinea maximă de 824 m. Limitele sunt trasate astfel: la est de drumul forestier, la sud de pârâul Corbului, iar la vest şi nord de pădurea mixtă de conifere şi foioase. Intersecţia drumului forestier cu pârâul Corbului reprezintă, totodată, punctul în care începe traseul tematic spre Piatra Şoimilor, traseu marcat cu un triunghi roşu desenat pe copaci, aproximativ la nivelul capului, şi care trebuie urmărit fără nici o abatere pentru a ajunge în siguranţă la Piatra Şoimilor. Acest semn este valabil atât pentru urcare cât şi pentru coborâre. Totuşi, acest triunghi roşu nu ne indică un lucru foarte important: utilizarea strictă a serpentinelor. Uneori ne gândim, că dacă am tăia curba şi am urca drept am putea economisi timp şi energie, dar acest lucru este riscant deoarece putem disloca pietre care la rândul lor pot pune în pericol integritatea fizică a celor lăsaţi în urmă. Pe scurtăturile bătătorite se scurge apa de ploaie şi astfel panta poate deveni mai abruptă şi mai periculoasă. De aceea, este important să urmăm cu responsabilitate traseul marcat pentru ca excursia noastră să fie plăcută.

Datorită poziţiei geografice şi reliefului, parametrii climatici conduc la includerea acestei rezervaţii în subetajul climatic al munţilor mijlocii (cu caracteristicile topoclimatului continental). Aspectul închis al bazinului intramontan face ca masa de aer rece să stagneze mult pe zonele mai joase, fapt ce determină masa de aer mai cald să se ridice deasupra celei reci. Acest fenomen se numeşte inversiune de temperatură şi generează temperaturi mai ridicate pe vârfuri decât în văi. Cele mai joase valori de temperatură au fost înregistrate în zonele joase ale bazinului şi nu pe vârfurile munţilor. Astfel, în funcţie de acestea, putem trasa câteva coordonate climatice: temperatura medie anuală înregistrează valori de cca. 4-6 °C, temperaturile medii decadale – valori de cca. 12-14 °C vara şi cca. -6 şi -8 °C iarna, atingând valori extreme de 25 °C vara, respectiv de -25 °C iarna. Precipitaţiile medii anuale prezintă valori de cca. 800 – 900 mm/an. Stratul de zăpadă durează aproximativ 100 de zile, dar în cazul ariilor umbrite perioada este mult mai mare.

Vegetaţia
Vegetaţia Pietrei Şoimilor e constituită din specii de plante caracteristice habitatelor uscate şi stâncoase spre exemplu: vulturica lui Teleki (Hieracium telekianum), care este un endemism local, vulturica onaltă (Hieracium piloselloides), urechelniţa (Jovibarba hirta), şoaldina mare (Sedum maximum), şoaldina acră (Sedum acre), borşişorul (Sempervivum marmoreum), pojarniţa perforată (Hypericum perforatum), drobul de munte (Cytisus hirsutus). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului curat de apă al celor două pâraie (Corbul şi Minerul) putem admira lăptucul oii (Telekia speciosa) care poate ajunge uneori la 2 m înălţime. Imaginea generală a florei din rezervaţie prezintă un aspect caracteristic (stratificare inversă) datorită fenomenului meteorologic de inversiune de temperatură (vezi caracteristicile climatice). În jurul oraşului Băile Tuşnad, la o altitudine de 650 m se pot observa coniferele adaptate la clima mai rece, iar mai sus, spre Piatra Şoimilor, la o altitudine de 800 m, foioasele adaptate la temperaturi mai ridicate. Piatra Şoimilor este înconjurată de păduri de conifere şi foioase alcătuite din specii variate dintre care pot fi amintite: alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus sylvatica), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), plopul tremurător (Populus tremula), stejarul (Quercus robur), mesteacănul (Betula pendula), ulmul de munte (Ulmus glabra), molidul (Picea abies), bradul argintiu (Abies alba) sau pinul de pădure (Pinus sylvestris).
Fauna
Speciile de fluturi ce pot fi cel mai des observate la limita rezervaţiei sunt: fluturele amiral-roşu (Vanessa atalanta), Polygonia c-album, fluturele-de-varză (Pieris brassicae), Nymphalis urticae, arginie mare de pădure (Argynnis paphia), ochi de păun de zi (Inachis io), Aphantopus hyperantus. După perioadele umede, pe malul pârâului Corbului apar şi amfibienii (Amphibia), spre exemplu buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), iar în preajma vegetaţiei de pe mal şi în subarbustul dens se poate observa o mare varietate de insecte (Insecta): libelula (Calopteryx virgo), băligarul (Geotrupes stercorarius), furnica roşie de pădure (Formica rufa), viespea-furnică (Mutilla europaea), buburuza (Coccinella septempunctata), ploşniţă de pădure (Pentatoma rufipes) sau musca scorpion (Panorpa communis). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare şi răpitoare: piţigoiul de brădet (Periparus ater), piţigoiul de creastă (Lophophanes cristatus), alunarul (Nucifraga caryocatactes), huhurezul mare (Strix uralensis), buha (Bubo bubo), scorţarul (Sitta europaea), ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major), pănţăruşul (Troglodytes troglodytes) sau piţigoiul albastru (Cyanistes caeruleus), de pe Piatra Şoimilor fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure şi păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este şorecarul comun (Buteo buteo), dar se mai pot vedea şi uliul păsărar (Accipiter nisus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus), uliul porumbar (Accipiter gentilis) şi uneori şi acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). Mamifere, care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Şoimilor sunt: veveriţa roşcată (Sciurus vulgaris), pârşul mare (Glis glis), ariciul (Erinaceus roumanicus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), liliacul comun (Myotis myotis), pisica sălbatică (Felis silvestris), viezurele (Meles meles), nevăstuica (Mustela nivalis), vulpea (Vulpes vulpes), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynxlynx) sau lupul (Canis lupus).

 

Sursa: http://www.directbooking.ro/obiectiv-rezervatia-naturala-piatra-soimilor-204.aspx

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Vulcanii noroiosi de la Filias

Vulcanii noroioşi de la Filiaş-Harghita   Vulcanii noroioși de la Filiaș (monument al naturii), alcătuiesc …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.