Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Constanţa » Padurea Dumbraveni
GEKO's WorkGroup Inc.
377

Padurea Dumbraveni

Pădurea Dumbrăveni

Judetul Constanta

În sudul Dobrogei, zona Dumbrăveni prezintă un peisaj de pădure submediterană luxuriantă, extinsă spațial și puțin umblată, cu stâncării calcaroase cu fosile și câteva grote, zone de vegetație stepică ierboasă (atât stepe primare naturale cât și pășuni stepice secundare/ agropastorale), mai multe văi cu ape temporare precum și un curs de apă relativ-permanentă, astfel că acest mozaic de habitate păstrează o biodiversitate a silvostepelor care era cândva răspândită în toată regiunea. Ca și în alte păduri sud-dobrogene, se poate vedea pe aici o varietate mare de specii xerotermofile, păduri de cer (Quercus cerris), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) stejar pufos (Quercus pubescens), cărpinița (Carpinus orientalis), etc; în Pădurea Dumbrăveni există inclusiv zone cu arbori seculari.

Rezervația Pădurea Dumbrăveni a fost înființată prin Decizia 31 din 1980 a Consiliului Popular Județean Constanța, apoi statutul protecției este reconfirmat prin Legea 5/2000, aria protejată având 345,7 hectare. Bazat pe Directiva Habitate a Uniunii Europene, situl Natura 2000 ROSCI0071 Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa se extinde pe 18.714 hectare, terenuri având altitudinea cuprinsă între 1 și 194 m. În formularul standard al SCI-ului se arată printre altele că aici este prezent balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata), dihorul pătat (Vormela peregusna) și este posibilă prezența grivanului dobrogean (Mesocricetus newoni)… o specie de mic mamifer existentă doar în Dobrogea (România și Bulgaria). Balaurul dobrogean, în ultima vreme denumit Elaphe sauromates, se cunoaște a fi prezent în acest sit dar la distanță mare de Pădurea Dumbrăveni – propriu-zisă. Dintre plante, câteva specii rare sunt și ele importante pentru conservarea diversității biologice: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum, Echium russicum… sper să le fotografiez cândva la o vizită prin zonă cu cineva care știe bine botanică – și cunoaște “locurile”. Mai există pe lângă acestea alte câteva specii interesante precum Paeonia peregrina, Crocus pallassi, Jasminium fruticans, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa ucrainica șamd.

Bazat pe Directiva Păsări a Uniunii Europene un Sit Natura 2000, ROSPA0036 Dumbrăveni, protejează o suprafață de 2055,6 hectare (altitudinea între 48 și 176 m) care include pe lângă Rezervația Pădurea Dumbrăveni și alte câteva arii naturale protejate: Punctul fosilifer Credința, Pereții calcaroși de la Petroșani – comuna Deleni (acestea fiind înființate prin Decizia 31/1980 la nivel județean și apoi confirmate prin Legea 5/2000 la nivel național). În formularul standard al acestui SPA se arată că aici cuibăresc 12-14 perechi de viespar (Pernis apivorus), 2-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 12-16 p. uliu cu picioare scurte (Accipiter bevipes), 9-10 p. de șorecar mare (Buteo rufinus), 4-6 p. de acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 90-120 p. de ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), 70-80 p. de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 180-200 p. de sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 200-220 p. de ortolan (Emberiza hortulana), 4-5 perechi de pietrar negru (Oenanthe pleschanka) etc. În perioada de iarnă în zona acestui SPA este prezent heretele vânăt (Circus cyaneus) în cca 90-100 de exemplare. Există aici o Arie de Importanță Avifaunistică (RO 129 Dumbrăveni – Plopeni), acoperind 15.172 hectare. Este evident o zonă interesantă.

Sursa: http://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-dumbraveni-dobrogea/

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

poza-4190_1

Vama Veche

Vama Veche – 2 Mai (Acvatoriul litoral marin) Judetul Constanta Rezervația marină 2 Mai – …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.