Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Alba » Cheile Pravului
GEKO's WorkGroup Inc.
cheile-pravului_50a7b2cb9d097

Cheile Pravului

Cheile Pravului

Judetul Alba

Cheile Pravului sunt situate pe un afluent al Râmeţului, vizitarea lor fiind destul de dificilă datorită aşezării lor precum şi a morfologiei lor. Punctul de plecare spre Cheile Pravului îl constiuie satul Cheia.
Pornind din satul Cheia, avem 3 posibilităţi de a ajunge în chei.

Varianta 1.
Prima rută ne conduce în amonte pe valea Râmeţului (Mănăstirii) cale de aproape 2 km, străbătând Cheile Bălţii. Întrun loc unde valea se deschide vom găsi în capătul poienii, pe stânga,un indicator care ne arată direcţia spre Cheile Pravului (la stânga).

Ca să parcurgem cheile, vom traversa râul şi vom vedea un mic afluent de stânga, care este chiar parâul care formează cheile.

Pentru a ajunge la chei vom înainta pe pârâu mai bine de o oră, printre cascade şi arbori căzuţi, iar vara şi prin urzici!

După un urcuş anevoios, cu multe traversări ale vadului apei şi cu mici cascade, ajungem întro mică poiană.
Ca reper, vom vedea un abrupt stâncos în partea stângă, cu un grohotiş, de la poalele căruia îşi face loc un izvor.

Aici ne vom întâlni şi cu traseul 2, care vine de la poalele abruptului şi ajunge la izvor.

Acest traseu este recomandat ca fiind cel mai uşor, deşi este mai lung decât celelalte. Parcurgerea celorlalte variante este mai dificilă şi necesită noţiuni de orientare fără hartă!

Continuarea comună a variantelor 1 şi 2.
Începrem urcuşul pe firul văii, fiind necesar ca de multe ori să trecem prin apă sau să ne căţărăm pe stânci pentru a putea parcurge cheile. Încep să apară cascade mai mari, de 2 m, şi bolovani mari ne barează calea. Ajungem la un bolovan mare prăvălit peste vale (foto) şi ne căţărăm prin partea lui stângă.

Vom fi surprinşi de faptul că în această pustietate vom găsi deşeuri de plastic în apă, dar în amonte de chei există câteva gospodării pentru care termenii “poluare” sau “deşeuri” sunt cuvinte necunoscute.

Mai avansăm prin chei şi ajungem în porţiunea finală, care se desfăşoară sub forma unui tunel îngust, cu pereţii apropiaţi la 3-4 m. Ne apare în faţă o cascadă, care este şi ţinta finală a călătoriei noastre. Pentru a ajunge la ea suntem nevoiţi să sărim de pe un mal pe altul sau să intrăm prin apă.
Cascada are o înălţime de aproximativ 8-10 m şi este un baraj de netrecfut, aşa că de aici va trebui să facem cale întoarsă.
Pentru cei care doresc să viziteze partea superioară a Cheilor Pravului, vă recomadăm să citiţi descrierea
variantei 3.

Pentru retragere, dacă dispuneţi de încă 2-3 ore puteţi opta pentru o variantă mai dificilă, dar care vă va răsplăti curiozitatea: imediat ce aţi ieşit din canion, o luaţi la deal spre stânga, abrupt prin pădure, până cînd veţi ajunge la cele 2 vârfuri izolate de pe versantul stâng al Cheilor Pravului.

Atenţe: traseul este dificil şi presupune un urcuş abrupt. Efortul ne este răsplătit de priveliştea oferită.
De aici ne putem retrage pe acelaşi traseu pe care am venit, putem coborî la valea Râmeţului, sau putem ajunge în amonte de Cheile Pravului, în Boţani, dacă studiem o hartă.
Nu vă aventuraţi pe acest traseu dacă nu aveţi cunoştinţe de orientare sau dacă nu aveţi timp suficient la dispoziţie!

Varianta 2.

Plecăm de la Cheia traversând puntea peste Râmeţ, pe marcajul triunghi albastru, spre Întregalde.
Urcăm pieptiş 30 minute, iar când ajungem pe un promotoriu, în păşune, părăsim poteca marcată. Ca semn de confirmare a părăsirii marcajului, vom găsi pe o piatră de calcar marcajul triunghi albastru şi o săgeată. Mergem spre dreapta, pe o curbă de nivel, căutând o potecă ce ne va scoate întro poiană cu o casă veche. De aici continuăm prin poiană spre dreapta şi vom intra pe o cărare în desiş iar apoi în pădure. Traseul coboară puţin şi în câteva minute ne duce la izvorul din grohotiş, care este descris în varianta 1. de aici continuarea descrierii traseului o găsiţi mai sus, la secţiunea “Continuarea comună a variantelor 1 şi 2″.


Varianta 3.
Pornim de la Cheia pe acelaşi traseu ca şi varianta 2, dar continuăm din poiană tot pe marcajul cruce albastră, care în 40 minute ne duce la un indicator turistic metalic. Apoi vom găsi un drum care străbate pâlcul de pădure şi ca repre vom ajunge la o şură şi la un izbuc unde ne putem potoli setea. Continuăm pe marcaj până când drumul coboară abrupt în Boţani.

În dreptul primului grajd care este pe stânga căutăm un loc de trecut gardul spre dreapta şi ne îndreptăm spre intrarea aval a Cheilor Pravului. Ajunşi la pârâu, vom intra în canion atât cât ne va permite nivelul apei şi vremea. În caz de vreme bună, cu o doză de curaj, echipaţi de baie şi cu o cordelină de 4-5 m, puteţi parcurge cascadele şi marmitele pline cu apă.
Dacă reuşiţi, veţi ajunge în câteva minute deasupra cascadei descrise la varianta 1 (punctul terminus), de unde va trebui să vă întoarceţi.

În continuare vă prezentăm date despre Rezervaţia naturală Cheile Pravului:

 

Cheile Pravului

1. Categoria şi importanţa rezervaţiei: geologicã, reprezintã un peisaj spectaculos modelat în calcare.

2. Situaţia administrativă: comuna Râmet, satul Cheia.

3. Forma de proprietate şi modul de folosinţă a terenului: de stat pãdure, stâncãrii neproductive aflat în administrarea Romsilva (Ocolul Silvic) si pãsune slab productivã.

4. Poziţia geografică: Cheile Pravului sunt situate în partea central-vesticã a Muntilor Trascãului (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Vãii Pravului, afluent dreapta al Pârâului Mogosului (denumire a Vãii Geoagiului în cursul sãu mijlociu); altitudine maximã 795 m, altitudine minimã 600 m.

5. Foaia de hartă şi coordonatele: L-34-71-B-b-1 si L-34-71-B-b-4; 1:10000; 46017’30’’ lat.N; 23026’10’’ long.E.

6. Căi de acces: pe DJ 107 I din Aiud pe la Cabana Sloboda (modernizat încã 1 km mai sus de cabanã), prin localitãtile Râmet si Brãdesti, Geogel pânã în satul Oncesti (nemodernizat). De aici, accesul se face pe Valea Mogosului, pe drumul de care spre cãtunul Cheia si apoi pe Pârâul Pravului (înspre Botani).

7. Suprafaţa şi limitele: 33 ha, din care 18 ha rezervatia propriu-zisã si 15 ha zona tampon. Limita nordicã a rezervatiei (perpendicular pe Pârâul Pravului) porneste de la cota de 783 m, situatã deasupra zonei de stâncãrie, coboarã prin pãdure în albia Pârâului Pravului si urcã apoi pe versantul opus pânã deasupra zonei de stâncãrie. De aici, limita esticã urmãreste sinuos abruptul (la altitudine de circa 750 în versantul drept al vãii). În sud, rezervatia se întinde pânã la pârâul ce delimiteazã spre sud zona de stâncãrie prezentã în flancul stâng al vãii. Limita vesticã porneste din culme (cota 783 m) si coboarã spre sud-vest prin pãdure si fâneatã în albia Pârâului Pravului.
Zona tampon o constituie o fâsie de pãdure, pãsune si fâneatã latã de 100-150 m, dispusã circular în jurul rezervatiei propriu-zise.

8. Anul înfiinţării şi documentul de constituire: 1995, Hotãrârea Consiliului Judetean Alba nr.20.

9. Structura şi evoluţia componentelor naturale:
Geologia. Cheile Pravului au luat nastere prin adâncire epigeneticã mai întâi în flis si apoi în calcare jurasice. Pintenul de calcare tithonice, în care râul si-a sãpat un sector de chei de circa 230 m, este desprins din culmea centralã a Bedeleului.
Relieful. Întregul areal al rezervatiei este dominat de prezenta abrupturilor, stâncilor izolate (prezente atât pe versantul stâng, cât si pe cel drept). Masa de grohotisuri, fixate sau mobile, puncteazã abrupturile sau baza acestora. Relieful calcaros este dominat de prezenta a trei pesteri mai importante, aflate pe stânga Pârâului Pravului, în zona satului Botani. Cea mai importantã este Pestera cu Ape, strãbãtutã de un curs subteran ce cade în cascade si care a generat marmite torentiale tipice.
Clima suportã influenta circulatiei maselor de aer atlantice (vestice) si efectele etajãrii pe verticalã. Temperatura medie anualã oscileazã între 6-80C, temperatura medie a lunii iulie între 16-180C, iar cea a lunii ianuarie între -3…-40C. Amplitudinea medie anualã atinge 18-200C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 700-800 mm.
Hidrografia. În cuprinsul rezervatiei predominã circulatia de suprafatã, dar în masa calcaroasã este prezentã si circulatia subteranã (carsticã). Principalul pârâu este Pravul, afluent pe dreapta al Mogosului. O serie de afluenti temporari dreneazã apa din precipitatii cãtre colectorul principal ce pare a avea o vale suspendatã fatã de Mogos
(Geoagiu).
Solurile predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventã la zi a rocilor, grohotisurilor si stâncãriilor. Pe politele structurale si pe brâne s-au dezvoltat soluri humico-calcice prinse în pâsla rdãcinilor plantelor. Pe rocile din jur sunt semnalate solurile brune acide, litosolurile si solurile brune podzolite.
Vegetaţia. Rezervatia se aflã în domeniul pãdurii de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petraea). În spatiul rezervatiei pot fi întâlnite o serie de specii de plante cu caracter endemic, rare sau importante din punct de vedere stiintific, cum ar fi: Dianthus kitaibelii ssp. spiculifolius, Hepatica transsilvanica, Cypripedium calceolus.

10. Modul de ocrotire: rezervatia este inclusã în reteaua forestierã, iar paza este în seama serviciului silvic, dar fãrã a proceda la o supraveghere generalã. Suprafata ocrotitã nu este marcatã si nu are placã indicatoare.

Sursa: http://clubapuseni.ro/rezervatii-naturale/13-rezervatii-naturale-din-trascau/21-cheile-pravului.html

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

vanatarile-ponorului

Vanatarile Ponorului

Vânătările Ponorului Judetul Alba Vânătările Ponorului este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.