Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Alba » Cheile Caprei
GEKO's WorkGroup Inc.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cheile Caprei

Cheile Caprei (Feneşului)

Judetul Alba

Rezervaţia Naturală Cheile Caprei, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. Denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în regiune, după numele râului care o străbate.
Ulterior, a apărut pentru aceeaşi cheie, numele impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei. Rezervaţia atrage atenţia prin peisajul său impunător: o cheie sălbatică, cu pereţi abrupţi, adâncită cu peste 600 m în platourile vălurite ce nivelează munţii învecinaţi, lungă de 1200 m. La intrarea în chei, dinspre satul Feneş, atrag atenţia două stânci înalte şi subţiri, asemenea unor coloane. Pereţii stâncoşi, cu microrelief rezidual, acoperit în bună parte de pădure, sunt brăzdaţi de văi torenţiale. În regiune se întâlnesc unele plante rare, preferând stâncile calcaroase.
Rezervaţia Cheile Feneşului (Caprei) face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău , şi aparţine administrativ de oraşul Zlatna, sat Feneş. Ea este inclusă în situl de importanţă comunitară Munţii Trascăului.
Cheile au fost sculptate de pârâul Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane.
Rezervaţia Naturală Cheile Feneşului (Caprei) are o suprafaţă de 110ha. În partea de vest , limita rezervaţiei este formată din platoul Dâmbăului, cu altitudine de 1200-1300 m şi cu altitudini maxime în Vf. Dâmbău –1369 m şi Vf. Faţa Florii de 1329 m. Ea coboară spre sud-sud-est pe panta abruptă şi apoi pe vâlceaua dintre Dealul Lazului şi Piatra Caprei până în Pârâul Feneşului , puţin mai jos de Cabana AJVPS Alba. De asemenea , pe marginea platoului, coboară şi se roteşte către est pe o altă vâlcică, tot până în pârâul Feneş, lângă o troiţă, în capătul nordic al Cheilor .În partea de est, de la troiţă, limita urcă pieziş pe panta muntelui Corabia, până în partea superioară a pădurii, pe care o urmează sub abruptul stâncos, sfârtecat de torente, apoi pe o pantă mai accentuată şi împădurită, coboară lângă Cabana AJVPS Alba.
Aria Protejată Cheile Feneşului (Caprei) este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb.

Structura şi evoluţia componentelor naturale

Geologia 

Cheile Feneşului (Caprei) îşi datorează existenţa calcarelor cenuşii recifale de vârstă jurasic superior , care constituie şi munţii învecinaţi ( Dâmbău şi Corabia ). Aceste roci compacte vin în contact cu formaţiunile mai moi ( şisturi argiloase, gresii , conglomerate) de vârstă cretacic superior.

Relieful

Reflectă diferenţa de duritate a acestor formaţiuni geologice şi explică înălţimea celor doi munţi ce încadrează cheile. De asemenea , pereţii abrupţi ai cheilor cu un puternic aspect ruiniform datorat eroziunii torenţiale, fisurării rocii din cauza oscilaţiilor termice, dizolvării calcarului şi năruirilor. Aşa s-au format şi cele două stânci izolate de la capătul sudic al cheilor, cu înălţimi de 67 şi 75 m, care poartă numele de Pietrele Caprei. La baza pantelor sunt conuri şi trene de grohotişuri, iar spre înălţimi surplombe şi grote. În masivele Dâmbău şi Corabia se găsesc 5 peşteri mai importante şi 3 avene.
În cuprinsul cheilor, Feneşul se strecoară printre pereţii calcaroşi, deşi prezintă mici repezişuri şi marmite, are o pantă longitudinală slabă ( 45 ° ) din dreptul Pietrei Caprei, pârâul coboară brusc , în cascade, având o pantă de 20 ° pe o lungime de numei 200 m . Această ruptură de pantă se datorează contactului dintre între calcare şi formaţiunile cretacic superioare, iar drumul nou ( betonat ) a fost construit pe stânga Feneşului, traversând Valea Bocşei înainte de a pătrunde în chei.

Clima

Prezintă particularităţile etajului munţilor cu altitudine mijlocie. Temperatura medie anuală este de 4-5 ° C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3…-4° C , iar cea a lunii iulie este de 14….15 ° C ; precipitaţiile anuale însumează circa 900 mm, şi se repartizează aproximativ în mod egal în sezonul rece şi cald. În afara circulaţiei vestice, local , în lungul cheilor se constată o canalizare a curenţilor de aer.

Hidrografia

Principalul râu din rezervaţie este pârâul Feneş, cu scurgere permanentă şi debit apreciabil. În rest, predomină vâlcelele seci, , care canalizează şuvoaiele de apă cauzate de ploile torenţiale. Acestea transportă materialul grosier pe care îl depun în albia Feneşului sub formă de conuri.

Solurile

predominante sunt solurile brune acide şi litosoluri. Pe calcare se întâlnesc rendzine litice şi roci compacte la zi.

Vegetaţia

este reprezentată de păduri de fag ( Fagus sylvatica ) şi de păduri colinare de fag şi carpen. În vegetaţia ierbacee se remarcă Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Euphorbia amigdaloides, Carex silvatica etc. Pe calcare se întâlnesc specii calcofile.

Acces

Pe DN 74 Alba Iulia Abrud, între aşezările Presaca Ampoiului şi Galaţi ( comună componentă a oraşului Zlatna ), din satul Feneş se desprinde spre nord drumul forestier ( industrial ) ce însoţeşte pârâul Feneş pe distanţa de 8 km. La început betonat, apoi pietruit, drumul ajunge la Cheile Feneşului (Caprei ) după încă 2 km.

Posibilităţi de campare

în partea din aval a cheilor este dificil de găsit loc de campare. Se recomandă camparea în amonte de chei, unde valea se lărgeşte, existând numeroase poieni.

Posibilităţi de alimentare

în satul Feneş există mai multe magazine mixte de unde vă puteţi aproviziona cu diverse alimente.

Atenţionări

Cheile sunt declarate rezervaţie naturală, fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii.

În rezervaţie se interzic

-recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;

-exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;

-executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;

-aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate;

-pescuitul şi vânatul animalelor şi păsărilor sălbatice;

-executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja sunt practicate de localnici

-activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului şi a altor materiale de construcţie

-realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);

-montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;

-deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei

-perturbarea liniştii în rezervaţie;

-desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)

În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi

-păşunatul cu efective mici de animale, cositul;

-tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea custodelui;

-se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;

-se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;

-activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.

-practicarea alpinismului se face numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.

practicarea speologiei, cu respectarea restricţiilor privind peşterile protejate. Nu se vor echipa peşteri sau desfăşura concursuri, exerciţii în mediul subteran fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.

Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate.

Posibilităţi de practicare a turismului:În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă. În afara a câteva cabane private de mici dimensiuni, se poate caza la Cabana AJVPS Alba. De asemenea se poate caza în oraşul Zlatna. Drumul până în cheie este betonat, îngust, cu diverse restricţii pe ambele părţi, nesemnalizate.
Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei , acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.trascaucorp.ro. De asemenea de interes în zonă este practicarea speologiei, existând peste 7 peşteri. Cele mai cunoscute peşteri sunt Avenul Gemenele şi Peştera Dâmbău, a doua ca lungime din Munţii Trascău, care din motive de protejare a fost închisă cu o poartă metalică. Pentru a o vizita contactaţi ATE Trascău Corp.

Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnicii din satul Feneş: brânză, lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Platoul Dâmbău, Iezerul Ighiel.

Diverse:

în zonă se întâlnesc frecvent cerbi, căprioare, vulpi, mistreţi dar şi râşi, vipera neagră, urşi. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.

 Trasee turistice marcate:

1.Zlatna -Cheile Caprei

Marcaj: triunghi roşu Durată: 3- 31/2ore; Distanţă: 9,9 km; Diferenţă de nivel: 375 m.

Caracteristici: traseu de legătură, accesibil în toate sezoanele.
Marcajul pleacă din DN 74, din aproprierea fostei cantine a SC AMPELUM SA Zlatna (actuala cantină a Prtimăriei Zlatna), fiind amplasat un indicator pe un stâlp de la marginea şoselei. Traseul urcă pieptiş către Măgura Dudaşului, având ca punct de reper hornul din vârful dealului, intersectând de numeroase ori drumul neasfaltat care urcă către horn. Din vârful dealului, punct de belvedere pentru oraşul Zlatna, traseul ocoleşte pe stânga hornul pe un drum uşor identificabil, apoi urcă uşor pe culme. În faţă se vede ” Vraniţa Pleşii”. Din pădurea de pini, traseul continuă în dreapta, de aici şi până la Chei drumul merge pe curbă de nivel. Traseul ajunge către final la un drum forestier al Composesoratului Piatra Caprii Feneş, trece pe lângă fosta cabană a SC AMPELUM Zlatna şi se sfârşeşte lângă stâncile denumite Pietrele Caprei din cadrul rezervaţiei Cheile Feneşului.

 

2. Zlatna -Vf. Dâmbău- Vf. Părăginoasa -Feneşasa -Platoul Ciumerna -Iezerul Ighiel

Marcaj: cruce albastră Durata: 9-10 ore; Distanţă: 22,3km; Diferenţă de nivel: 902 m.

Caracteristici: traseu de dificultate medie, diferenţe mari de nivel între diverse puncte ale traseului; variat, de culme şi vale, practicabil în toate sezoanele; urmăreşte axul longitudinal al Trăscăului având numeroase sectoare de traversare a văilor şi a interfluviilor.
Pornim din oraşul Zlatna, pe drumul spre masivul Dâmbău (1369m) şi ne îndreptăm, pe stânga văii Vâltorii, spre strada Eminescu, pe care o urmăm până la podul peste Valea lui Lal. Urcăm de-a lungul văii , urmând marcajul, lăsăm în stânga punctul albastru spre Colţu lu Blaj. Poteca merge paralel cu pârâul Valea Poienii, apoi îl intersectează şi urcă până în drumul ce vine de pe Valea Morilor, denumit Valea Bârnii. Continuăm pe drum încă circa 45 min, apoi poteca părăseşte drumul în dreapta, şi după cca. 45 min. de urcat pieptiş ajungem în spatele locului numit “Vraniţa Pleşii”. De la Vraniţa Pleşii urmărim creasta despădurită până la un pâlc de fagi şi, odată acesta depăşit atingem platoul Dâmbăului (Zlatna – Vf. Dâmbău, 4 h). Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Munţii Trascău, constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Biharia, Retezatul, Parângul, şureanul şi chiar Făgăraşul.
Pentru a coborî de pe Dâmbău în valea Feneşului urmăm calea care duce în stânga sălaşului de pe platoul de la Stâna Urlătoare, pe Culmea Dâmbăului, intrăm în pădure şi după cca. 30 min. de mers prin impresionanta pădure de fag, ieşim în poiana de pe Vf. Părăginoasa, extraordinar loc de belvedere pentru Roşia Poieni, Negrileasa, Cheile întregalde, Râmeţului, Platoul Ciumerna, Masivul Vulcan. Marcajul coboară în dreapta pe pârâul Feneşeasei, intersectează drumul din Feneşasa. Traseul nostru trece valea Feneşului şi urcă apoi către Vf. Poiana Măgurii (1.235 m), după care se îndreaptă spre nord coborând pe un picior abrupt până în valea Muntelui (Meteşului). Urmărim, în continuare pârâul Izvorul Topliţei – afluent pe stânga al văii Meteşului – depăşind, pe stânga, un adăpost de vară pentru animale, în apropierea căruia se află şi peştera Frumoasă de la Hăldăhaia. Drumul ne conduce pe sub Pietrele Hăldăhaia până la obârşia pârâului amintit de unde începe abruptul Platoului Ciumerna. Păstrând direcţia sud-nord traversăm zona de abrupt, străbatem o pădure de brad tânăr şi, odată ajunşi în Platoul Ciumerna, direcţia traseului se schimbă spre est, la nord de Vf. Băieşului – unde apare un relief tipic de doline şi lapiezuri. în această zonă traseul întâlneşte marcajul cruce galbenă (traseul nr.2), şi apoi coboară la Iezerul Ighiel.

 

Sursa: http://turismzlatna.blogspot.ro/2013/01/cheile-caprei-fenesului.html

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

vanatarile-ponorului

Vanatarile Ponorului

Vânătările Ponorului Judetul Alba Vânătările Ponorului este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.