Breaking News
Home » Munti » Muntii Codru-Moma
GEKO's WorkGroup Inc.

Muntii Codru-Moma

Muntii Codru-Moma

Munţii Codru-Moma sunt o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf, din cadrul acestor munți, este Vârful Pleșu, cu 1.112 m.

În această zonă, pe baza calcarelor și dolomitelor aparținând Triasicului Mediu, este dezvoltat Carstul Vașcăului (aflat în partea de est a Munților Codru-Moma), cu o mare varietate de forme de suprafață (doline, polii, sorburi ș.a.) și subterane. (Coteț, 1973; Mutihac, 1990)

Aproape necunoscut, rar bătut de picior omenesc, ţinutul munţilor Codru Moma este neschimbat de la facerea lumii. Peste “drum” de Munţii Apuseni, în vestul extrem al ţării, frumuseţea lui stoarce lacrimi, iar trecutul e neclintit. Mai mult ca oriunde, aici, rădăcinile Ardealului strămoşesc au rămas ascunse sub rădăcinile codrului des.

La izvoarele cu apă tămăduitoare, la cetăţile străvechi ascunse în munţi, n-au ajuns decât lupii, căprioarele şi porcii mistreţi. Şi chiar dacă satele intră în rânduiala vremurilor de astăzi, credinţele şi obiceiurile străbune sunt la fel ca în urmă cu sute de ani
În Munţii Codru Moma, ascunsă în desişurile codrilor de fag şi gorun, rezistă până astăzi amintirea a cel puţin şase cetăţi dacice: Dezna, Clit, Cetăţeaua, Botfei (în judeţul Arad), Finiş şi Petrani (în Bihor). Aşezate la un capăt şi altul al munţilor, cetatea Dezna (est) şi cetatea Finiş (vest), cele două fortificaţii, par să fi avut un rol hotărâtor în istoria ţării noastre.
Despre cetăţile din Codru Moma, arheologii se mărginesc a spune că au fost construite târziu, prin secolul al XIV-lea, şi că nu există ziduri mai vechi. Şi totuşi, nu poţi să nu te întrebi de ce în toate satele dimprejurul acestor munţi se vorbeşte cu atâta insistenţă despre daci, despre întâmplări cu mult mai vechi decât ruinele acestor cetăţi ce dăinuiesc, precum legendele, până în zilele noastre. Cu cât satele sunt aşezate mai în adâncimea munţilor Codru Moma, cu atât poveştile şi practicile străvechi sunt mai vii.
Dar de unde a apărut numele acestor munţi? De ce Codru şi de ce Moma? Pentru desluşirea acestei enigme, am cercetat arhive, am întrebat specialişti din toate domeniile. Nimic edificator. Singurul lucru pe care l-am găsit a fost o consemnare istorică, în care un rege dac, pe nume Codru, este amintit în scrierile lui Herodot, ca fiind urmaşul regelui Doru, prezentat de istoricul grec drept conducător al dorienilor care au plecat din zona de azi a Ardealului, invadând sudul Peninsulei Balcanice. Cât priveşte numele de Moma, el nu poate fi dedus decât din legendele, miturile, obiceiurile şi amintirile păstrate de oamenii locului.

Muierile padurii

Dincolo de atestările ştiinţifice, adesea greoaie şi întârziate, cele două masive muntoase, Codru şi Moma, au fost şi rămân în continuare cele mai pure păstrătoare ale unei istorii vii, în care magia populară a ocupat un loc special, şi unde nimeni nu se miră când aude de întâmplări cu fiinţe mitologice, când se vorbeşte despre strigoi, iele ori despre oameni-lup. Tot aici, într-un loc ţinut în mare taină, într-o anume zi din toamnă, se întâlnesc în fiecare an cei mai renumiţi vrăjitori din ţară. De altfel, în masivul Moma se află şi cele mai vechi temple ritualice, peste care se spune că s-au reclădit, mai târziu, cetăţile Finiş, Petrani, Botfei, Clit, Cetăţeaua, locuri misterioase, mai ales datorită legendelor care se leagă de existenţa lor. Poveştile populare din zonă arată că din timpuri străvechi masivul Moma ar fi fost locuit de nişte făpturi femeieşti, dotate cu puteri supranaturale. Femeile născute aici, de o frumuseţe rară, erau iniţiate în nişte tehnici spirituale speciale. Locul lor preferat era în inima codrului neumblat de oameni, unde, spun localnicii, se întâlnesc şi fac şi-n ziua de azi diferite lucrări magice. Poveştile legate de existenţa acestor femei seamănă întrucâtva cu mitul ielelor, doar că din descrierea localnicilor, par a fi nişte fiinţe cu mult mai reale, existând deopotrivă între lumea de aici şi cea de dincolo. Nenumărate întâmplări le certifică existenţa, dar şi teama oamenilor de a vorbi despre ele.

“Astea nu-s lucruri de spus. Pe vremea mea, au fost câţiva bărbaţi care mi-au povestit că s-au întâlnit cu nişte muieri dezbrăcate în pădure. Dar vorbeau despre asta numai după ce se îmbătau. Aveau cam la vreo 30 de ani, umblau în pielea goală, şi aveau părul lung şi despletit. Nu s-au putut atinge de ele că dispăreau şi apoi apăreau ba ici, ba colo. După în­tâlnirile acelea, nici unul n-a mai avut mintea limpede. Aşa că nu-i bine nici să te întâlneşti, dar nici să vorbeşti despre ele, că te strică de cap”, îmi spune, cu o oarecare jenă, Nicolae Florea din satul Finiş şi îmi recomandă să stau de vorbă cu fostul morar din satul vecin, din Tărcăiţa. “Petru îi un pic mai bătrân ca mine, are nouăzeci şi şapte de ani şi ştiu că ştie multe despre lucruri din astea”.
Din vechea moară a satului Tărcăiţa n-a mai rămas decât roata, pe care copiii morarului Petru au transformat-o într-una de tăbăcit piei. Bătrânul îmi cere să repet de câteva ori povestea spusă de Nicolae, că nu auzea bine. Speriat cumva, priveşte în altă parte cu ochii lui alburii şi refuză subiectul: “Astea-s vorbe de feciori zăluzi la cap. Şi de-ar fi să fie ade­vărat, ţi-ar zice careva adevărul? Du-te, doamnă, în treabă-ţi, nu te încrede în scorneli”. Bătrânii satelor cred că numele de Moma sau Muma, cum spun ei, nu provine de la o fiinţă pământeană, ci mai degrabă ar fi un spirit al muntelui, drept şi blând, care are grijă de toate vietăţile pădurii, ca de propriii copii.

Sursa : http://www.formula-as.ro/2012/1039/societate-37/muntii-ielelor-povesti-adevarate-din-codru-moma-15614

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

034-Poiana-Tamnei-Fuieroaga-Tamnei-Muntii-Mehedinti

Muntii Almajului

 Muntii Almajului 1. Asezare, intindere, limite si acces Munţii Almăjului sunt situaţi în partea de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.