Breaking News
Home » Judeţe » Salaj
GEKO's WorkGroup Inc.

Salaj

Judetul Salaj

Asezare Geografica

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi ca Tara Silvaniei, adica Tara Padurilor, avand o suprafata de 3850 kmp si avand ca vecini la nord judetele satu-Mare si Maramures, la vest si sud-vest judetul Bihor si la sud-est judetul Cluj. Municipiul Zalau, care se gaseste in centrul judetului pe raul cu acelasi nume, este resedinta administrativa a judetului. Acesta este una dintre primele asezari din Transilvania mentionat in documente. Zalaul a fost cunoscut ca targ comercial de la inceputul secolului al XIV-lea si mentionat ca oras, in documente, in 1473. Astazi este un centru industrial important al judetului, oras modern cu o viata  spirituala si culturala intensa. Alte orase ale judetului sunt: Simleul Silvaniei si Cehu Silvaniei. In judet se gasesc 55 comune si 281 sate. La 1 iulie 1995, judetul avea o populatie de 262873 locuitori, dintre care  70932 locuitori in Zalau. Orasele Simleul Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei au fiecare mai putin de 20000 locuitori. Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona cu dealuri si vai de-a lungul raurilor Almaj, Agrij, Somes, Salaj, Crasna si Barcau. Muntii sunt reprezentati in sud-vest de doua ramificatii ale Muntilor Apuseni.: Varfurile Meres si Plopis. Depresiunile ocupa o parte  insemnata din teritoriul judetului, zone agricole importante cu numeroase asezari. Clima Judetului Salaj este sub influenta maselor de aer de la est, fiind o clima continentala. temperatura medie anuala variaza intre 6 C si 9 C depinzand de zona, cea mai ridicata valoare medie a temperaturii inregistrandu-se in judetul in iulie, variaza intre 15 C si 20 C. cantitatea de precipitatii scade spre vest, unde se inregistraza 700-800 ml/mp.

Istoric

Istoria prezenţei umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in judeţul Sălaj, la Moigrad. Cântăreşte 780 grame, datează din perioada Neoliticului şi întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilităţii.

Poarta castrului Porolissum

Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul judeţ. În Sălaj au fost descoperite 14 tezaure de monede şi podoabe dacice din argint. Pe aici trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de “Drumul Sării“, pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă aşezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, aşezare pomenită de Ptolemen în lucrarea sa “Geografia”.

După cucerirea romană şi organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseş frontiera nord-estică a Imperiului Roman. Acest Limes delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) şi de la Românaşi (Largina).

Cronicile bizantine şi Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele menţiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), şi documentează pentru prima dată localitatea Zalău (Ziloc).

În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sării si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificaţii medievale pentru apărarea Transilvaniei.

În lupta pentru independenţă şi unitate naţională, purtată de români în epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanţi de frunte din rândul cărora se remarcă personalităţi ca Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, George Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, etc.

 

Turism

Istoria acestui judet situat in nord-vestul Romaniei, cu o suprafata de 3850 kmp si o populatie de 267000 lei locuitori, incepe in paleoliticul tarziu, dupa cum arata vestigiile de la Buciumi, parii vadului si in special desenele din Pestera de la Caciulau (langa Jibou), colorate in rosu, unice in tot sud-estul Europei. Nenumaratele asezari situate in depresiunea Silvania sunt marturii ale existentei dacilor in aceasta zina. Ruinele celui mai important centru cultural, economic si militar situat in nord-vestul Daciei Romane, Municipiul Porolissum sunt incluse in circuitul turistic. Aceasta este o dovada a continuitatii dacilor-romani pe teritoriul Romaniei. Viata sprirituala a romanilor care au trait aici,a decurs in concordanta cu caracteristicile esentiale din Transilvania din Evul Mediu. Pricipalul puncu fiind biserica, cu cele trei aspecte: religios, cultural si national. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX) situeaza judetul printre primele locuri, cu judetul Maramures, din punct de vedere a monumentelor arhitectonice istorice. Municipiul Zalau, resedinta administrativa a judetului cu o popupatie de 51000 locuitori, situat in partea nordica a muntilor Meres, mentionat la Ziloc, in cronica lui Anonymous, este cea mai veche asezare atestata documentar din Transilvania. Acum este un oras industrial cu o viata spirituala si culturala intensa. Aici se gasesc Muzeele de Arta si Istorie, cu peste 90000 de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca moderna si Contemporana, si piese de arta populara romaneasca , sculpturi si picturi. ALte orase sunt: Simleul Silvaniei situat pe Valea Crasnei la 30 km de Zalau, Cehul Silvaniei situat pe Valea Salajului, si Jibou. In localitatea Guraslau, se gaseste un monument ridicat in cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, care reprezinta o pagina imporatanta a istoriei Romanilor in lupta lor pentru independenta. Pentru odihna si tratament in judetul Salaj, se gasesc doua statiuni Baile Boghis, situate pe Valea barcaului si recunoscute pentru apele sale  termale, sulfuroase, folosite in tratarea deficientelor locomotorii, a sistemului nervos peroferic, artroze, poliartroze si boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale.

sp$�tm��b h�c oiului de independenţă (1877-1878), populaţia oraşului a contribuit la acţiunea de sprijinire a armatei române, colectând bani, alimente şi îmbrăcăminte.

 

Odată cu dezvoltarea mai accentuată a industriei, mai ales a celei forestiere, în viaţa social-politică a oraşului a apărut şi proletariatul, care îşi constituie asociaţii profesionale, care iniţiază importante acţiuni greviste în anii 1901, 1904 şi 1914. In perioada interbelică, acesta desfăşoară o susţinută activitate revoluţionară şi democratică, dintre care amintim: grevele muncitorilor forestieri şi textilişti din 1921-1925, manifestaţia de protest din 1934 împotriva teroarei hitleriste din Germania şi pentru eliberarea lui Ernst Thalmann.

Apoi oraşul a parcurs o etapă de prefaceri adânci, devenind, prin munca unită a locuitorilor săi – români, maghiari, secui, saşi – unul din cele mai importante centre economice, ştiinţifice şi culturale ale ţării, cu apreciate institute de învăţământ superior.

 

Turism

Cadrul natural deosebit de pitoresc al judeţului ca şi numeroasele monumente de cultură, artă, istorice şi ale naturii creeează condiţii pentru o activitate turistică amplă.

Activitatea turistică este susţinută de existenţa unei infrastructuri ce cuprinde 120 unităţi de cazare, între care: 24 hoteluri, 6 hanuri şi moteluri, 4 campinguri, 31 vile turistice şi 3 tabere pentru elevi şi studenţi, capacitatea totală de cazare fiind de 6138 locuri.

 

Municipiul Târgu Mureş

 

Cel mai mare oraş al judeţului, este deopotrivă centru economic, turistic şi cultural, fiind unul din cele mai atrăgătoare oraşe ale ţării.. Recunoscut ca un oraş curat şi plăcut, accesul în Târgu Mureş este posibil pe şosele şi calea ferată, dar şi pe cale aeriană, aeroportul Târgu Mureş – Vidrasău având curse regulate spre Bucureşti, ceea ce face posibilă legătura cu orice punct de pe glob, dar şi posibilităţi pentru a asigura curse charter.

“Oraş al trandafirilor” , Târgu Mureş oferă posibilităţi multiple pentru includerea sa în traseele turistice.

Complexul muzeal Târgu Mureş face posibil un periplu în istoria locurilor prin colecţiile de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii. La acestea se adugă colecţiile Muzeului de Artă situat în Palatul Culturii, monument de arhitectură în stil secesion, ridicat între anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sală de spectacole cu o orgă renumită cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor este emblematică şi un continuu punct de atracţie turistică.

Teatrul Naţional amplasat într-o piaţă străjuită de lucrări de artă este unul dintre cele mai moderne şi funcţionale din ţară.

Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky şi Biblioteca judeţeană găzduiesc valori inestimabile.

Reţeua de învăţământ  include  universătăţi şi licee renumite pentru valorile care s-au format aici.

Sub aspect medical, Târgu Mureş are servicii la standarde europene şi un serviciu de urgenţă devenit centru pilot pe plan naţional.

Târgu Mureşul este oraşul unor personalităţi emblematice, făuritoare de istorie în domeniul politic, al ştiinţelor şi artelor. Posteritatea i-a nemurit în bronzul eternităţii. Sunt de reţinut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas şi Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady şi Dandea.

Ofertele turistice ale oraşului includ: zona de agrement Mureşul (Week-end) situată pe malul Mureşului pe o suprafaţă 25 ha, din care 5 ha oglindă de apă, cu amenajările corespunzătoare, Grădina zoologică de la Platoul Corneşti (a doua ca mărime din ţară) şi Cetatea medievală.

 

Municipiul Sighişoara

 

Cel mai vechi oraş al judeţului, Sighişoara este un oraş al contrastelor ce se armonizează, în care arhitectura modernă, contemporană, este o prelungire a oraşului vechi, cu cetatea sa medievală , singura cetate medievală locuită din estul şi sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numită, Sighişoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighişoarei este cetatea, care domină oraşul de la înălţimea Dealului cetăţii. Cetatea, înconjurată  de  un  zid  de  aproape  1 km  lungime,  a  fost  terminată  în  secolul  al XIV-lea şi a fost străjuită de 14 turnuri, din care se mai păstrează 9. Intre acestea domină turnul cu ceas, înalt de 64 m, care oferă o privelişte minunată împrejurimilor. Ceasornicul din turn, construit în anul 1648, are zilele săptămânii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate în lemn, iar alte figurine arată orele, ceasul fiind executat în Elveţia. In turnul cu ceas se află de un secol Muzeul istoric al oraşului, care adăposteşte colecţii de piese arheologice, istorie medievală, ceramică, mobile şi o colecţie de ceasuri.

In cetate se află 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu şi diferit colorate. Străzile sunt înguste, pietruite, iar în aer pluteşte o atmosferă medievală.

Intre 1431 – 1435 la Sighişoara a trăit Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, de numele căruia se leagă “Legenda lui Dracula”.

O galerie de lemn acoperită cu 175 de trepte, construită în anul 1642 duce la Biserica din Deal, construcţie monumentală veche de aproape o jumătate de mileniu.

Pe străzile cetăţii se desfăşoară anual festivaluri de artă medievală, în biserică au loc concerte, turiştilor le sunt oferite suveniruri de artă populară, iar pictorii din toată ţara fac portrete celor doritori sau realizează peisaje ale oraşului.

 

Municipiul Reghin

 

In amonte de Târgu Mureş, la confluenţa Mureşului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, având o viaţă medievală cu patină săsească, a cărei mărturie este până azi impunătoarea biserică evanghelică, Reghinul devine în veacurile XVIII-XIX un centru al resurecţiei naţionale româneşti, începută cu cărturarul Petru Maior şi încheiată sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oraş cu o viaţă culturală densă, un oraş al bunei convieţuiri şi al interferenţelor culturale între români şi unguri, un târg de produse agrare, meşteşugăreşti şi artistice populare din zonă.

Pe plan naţional, Reghinul este însă în primul rând oraşul viorilor…

 

 

Sovata

 

La poalele munţilor Gurghiului se află renumita staţiune balneoclimaterică Sovata ce oferă factori curativi de mare eficienţă într-un număr mare de afecţiuni, atrăgând în fiecare an un număr mare de turişti străini şi români.

Punctul de atracţie al staţiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tămăduitoare, cu nămolurile sale indicate în diverse afecţiuni, precum şi moderna bază de tratament din cadrul complexului turistic şi de tratatamant “Danubius”.

Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt: apa minerală clorurată, sodică, de mare concentraţie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (în Lacul Ursu, la adâncimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maximă de peste 450C);  în afară de băile în lacul helioterm, apa salină a acestuia este utilizată în baza de tratament; nămolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de cruţare.

Categoriile de afecţiuni tratate aici sunt: afecţiuni ginecologice, afecţiuni reumatismale articulare degenerative şi inflamatorii, afecţiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afecţiuni neurologice şi boli asociate.

De asemenea la circa 10 km funcţionează o pârtie de schi cu telescaun, ceea ce face ca staţiunea să fie căutată şi pe timp de iarnă.

 

Un rol important în turismul mureşan, cu posibilităţi de dezvoltare, revine staţiunilor locale. Sângiorgiu de Mureş cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate şi Ideciu de Jos cu ape sărate.

Răstoliţa şi Lunca Bradului pot fi dezvoltate şi considerate ca staţiuni climaterice.

 

Un interes turistic, dar mai ales ştiinţific suscită rezervaţiile naturale, declarate monumente ale naturii: Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu şi Parcul dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu.

 

Castelele de pe cuprinsul judeţului constituie monumente arhitectonice în stil baroc, gotic sau renascentist: Castelul Bethlen (sec. XV – XVII) în stilul renaşterii italiene în ţara noastră, Castelul Criş, Castelul Teleky (sec. XVII), în stil baroc cu elmente tradiţionale, Castelul Dumbrăvioara (la 15 km de Târgu Mureş). La Brâncoveneşti se află cel mai reprezentativ castel de pe Valea Mureşului (sec. XVI). Cetăţile medievale de la Târgu Mureş (sec. XVII) şi Sighişoara (sec. XIII – XIV), constituie de asemenea trasee turistice.

 

O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanţă deosebită este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, drumeţii), activitatea economică oferită de gazde turiştilor (activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum şi oferta de petrecere a timpului liber în mediul rural, prilej de cunoaştere a tradiţiilor satului ardelean.

 

Obiective turistice rligioase

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>