Breaking News
Home » Judeţe » Prahova
GEKO's WorkGroup Inc.

Prahova

Judetul Prahova

Asezare Geografica

Judeţul Prahova  este aşezat în Nordul Munteniei, pe cel mai bătut drum al ţării: drumul Prahovei, care vine din Transilvania (respectiv Europa centrală) peste pasul Predealului şi, făcând un ocol prin Bucureşti, ajunge la Mare.

Suprafata. 5.040 km².

Înfatisarea pamântului. În N judeţului se înalţă în dreapta văii Prahovei masivul calcaros cu pereţii abrupţi ai Bucegilor (vârful Omul are peste 2.500 m), iar în stânga aceleiaşi văi, culmile mai rotunjite şi mai joase (sub 2.000 m) ale munţilor Teleajenului, clădiţi din gresie. Prin defileul săpat de Prahova la N de Comarnic şi prin cel săpat de Teleajen  în N Vlădenilor-de-Munte, părăseşti cetatea munţilor şi pătrunzi în dealurile cu văi  largi şi terase ale Subcarpaţilor ; dar numai după ce a străbătut, printre pinteni de rocă tare, depresiunea în chip de golf care se întinde pe sub munţi, de dincolo de Câmpina, prin Vlădeni, până la apa Buzăului. Această depresiune subcarpatică e importantă pentru că în lungul ei, satele bine populate şi culturile au înaintat mult înăuntrul munţilor.

Dealurile subcarpatice tăiate în curmeziş de văile mari ale judeţului şi descompuse longitudinal în culmi şi depresiuni intracolinare, îndeplinesc, prin gradul de fragmentare rezultat dintr-o activă eroziune, cele mai bune condiţiuni de circulaţie atât în lungul cât şi în latul lor. De aici gradul mare de populare şi exploatare în care se găseşte regiunea colinară a judeţului Prahova.  Partea de sud a ţinutului e o câmpie de sub munte care se pierde în marea câmpie a Dunării de jos.

Clima si ape. Clima este o îmbinare de  climă aspră şi umedă în zona muntoasă, climă de tranziţie în dealuri şi foarte apropiată de cea stepică, în câmpie. E de remarcat însă că linia Prahovei este şi o limită între o zonă foarte umedă (1.000-1.200 mm precipitaţiuni anuale în Bucegi, 700-800 în dealuri) şi una secetoasă ; reprezintă deci contactul dintre influenţele îndepărtate ale oceanului şi cele mai apropiate ale continentului.

Toate apele regiunii (Cricovul-Dulce, Doftana, Cricovul-Sărat, etc.,) se adună fie în Prahova, fie în Teleajen, cele două râuri de căpetenie ale judeţului.

Vegetatia. Păşunea alpină este larg dezvoltată în Bucegi, dar şi pe culmile dintre Prahova şi Teleajen. Sub limita lor inferioară începe pădurea de brazi, care, încă de pe la 1.400 m începe lupta cu făgeturile. Fagii formează de altfel în acest ţinut  esenţa principală a  pădurilor. În regiunea dealurilor şi în depresiunea de sub munte el a fost aproape complet stârpit şi înlocuit cu culturi şi plantaţiuni de pruni. Dealurile dinspre câmpie, şi ele mult despădurite, păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte, întinşi codri de stejari.  În câmpie pătrunde ca un golf stepa cu graminee, întreruptă pe alocuri, de păduri slab dezvoltate.

Bogatii minerale. În partea subcarpatică, judeţul e unul din cele mai bogate ţinuturi  cu minereuri de lagună de la noi, mai ales sare şi petrol. Până în anii din urmă, acest judeţ producea, proporţional, cea mai mare cantitate de petrol din întrega Ţară. Astăzi, el urmează imediat după judeţul Dâmboviţa. Toată regiunea subcarpatică este recunoascută ca o zonă cu întinse zăcăminte de lignit.

 

Istoric

Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judetului Prahova sunt dezvoltarea comertului si prelucrarea resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat in exploatare prima rafinarie din lume – Rafinaria Mehedintianu, prin urmare Romania devenind prima tara din lume care in 1857, a avut o productie de 275 tone de petrol, dupa cum consemneaza Enciclopedia Britanica a Petrolului din 1938.

Turism

Acest judet este situat pe pantele sudice ale Carpatilor, nu departe de curbura, avand o suprafata de 4.694 kmp si peste 873.000 locuitori. Acum este cel mai important judet al Romaniei ca populatie cat si ca economie. Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii. Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti si 40 km distanta de Aeroportul Otopeni. Datand din 1503, Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului sau. Petrolul a inceput sa fie rafinat incepand cu 1857, Ploiestiul fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume. Despre toate acestea se poate afla la Muzeul Petrolului. Muzeul Ceasurilor este de asemenea un punct de atractie pentru turisti. Turismul este activitatea pricipala a locuitorilor judetului. Fiind numit dupa cea mai frumoasa regiune a Carpatilor, Valea Prahovei cu statiunile ei (Sinaia, Azuga, Busteni, Breaza) este o regiune interesanta atat pentru turisti cat si pentru investitori. De asemenea Valea Teleajenului si Valea Slanicului, cu statiunile lor renumite (Valenii de Munte, Cheia, Slanic) completeaza potentialul turistic al acestui judet. Fiecare statiune are particularitatile sale si propriile ei facilitati de cazare si tratament. Judetul are 11,681 locuri de cazare in 22 de hoteluri moderne, 8 moteluri, 14 pensiuni, 19 case si 159 vile, putand sa cazeze peste 620.000 turisti anual. Sinaia, “Perla carpatilor”, este situata la 1000 de m altitudine. Punctul pricipal de atractie al acesteia este Castelul Peles, construit la sfarsitul secolului al XIX-lea, in stil germanic, si are 160 camere si valoroase coletii de arta, arme si mobilier. Manastirea Sinaia, construita intre 1695-1796 in stil brancovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise si opere de arta valoroase. Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei, la 135 km departare de Bucuresti, intre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului marii) si Vf. Cosila (2.489 m altitudine). Azuga, situata pe drumul national la 15 km de Busteni, este cunoscuta inca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorita apelor sale minerale. Valenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului si inconjurat de dealuri acoperite cu paduri, cunoscut datorita Universitatii de Vara “Nicolae Iorga” care reuneste oameni de stiinta din Romania si de peste hotare. Slanic, situat pe Valea Slanicului, la 400 m deasupra nivelului marii, este renumit pentru terapia cu aerosoli si helioterapie in mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m inaltime, rezervatie naturala), Vf. Piatra Verde, la 4 km departare de oras si oferind turistului o minunata panorama.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.