Breaking News
Home » Judeţe » Olt
GEKO's WorkGroup Inc.

Olt

Judetul Olt

Asezare Geografica

Situat în sudul României, între Dunăre şi Podişul Getic, străbătut de de la nord la sud de valea largă a râului Olt, importantă arteră de comunicaţie între Dunăre şi interiorul arcului carpatic, Judeţul Olt se întinde pe o suprafaţă de 5507 km², măsurând 138 km de la nord la sud şi 78 km pe direcţia est-vest. Ca poziţie istorico-geografică, judeţul face trecerea între vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o legătură permanentă cu restul ţării, cu Banatul prin valea Dunării, cu Transilvania prin valea Oltului, iar prin portul dunărean Corabia, are ieşire la Marea Neagră.

Judeţul Olt are ca vecinătăţi la nord-vest judeţul Vâlcea, în est Argeş şi Teleorman, iar ca judeţ vecin în vest Doljul, Dunărea reprezentând atât limita judeţului nostru, cât şi o porţiune din hotarul ţării cu Bulgaria pe o lungime de 47 km. De la limita de nord a judeţului, până în apropiere de Slatina, reşedinţa acestuia, se întinde zona de dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, până la Dunăre, se desfăşoară Câmpia Boianului, subunitate a marii Câmpiei Române, în partea stângă oraşul centru fiind mărginit de râul Olt a cărui vale – valea Oltului – reprezintă o adevărată axă a teritoriului judeţului. Poziţia geografică şi relieful determină, în mare măsură şi manifestarea elementelor climatice, pe întinderea judeţului, clima, ca şi în întreaga ţară fiind temperat continentală, manifestându-se prin ierni aspre şi veri uscate.

Istoric

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vãdastra, Fãrcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drãgãnesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importantã mãrturie a preistoriei o constituie cultura Vãdastra caracterizatã printr-o ceramicã decoratã, apreciatã drept cea mai înaltã expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentatã prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Gãneasa. Încã dupã primul rãzboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rãsãriteanã a fost anexatã Imperiului Roman. Dupã cucerirea romanã au fost construite castrele de la Slãveni si Enosesti, asezãrile urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fãrcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatrã folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.
Retragerea aurelianã nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupã cum rezultã din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogenezã româneascã.
Oltenii au contribuit efectiv la pregãtirea si desãvârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.
La evenimentele premergãtoare Unirii Principatelor Române, finalizatã la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.
Judetele Olt si Romanati, datã fiind pozitia lor strategicã, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tãrii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Rãzboiul pentru Independentã s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Cãlãrasi si Batalionul de Militie. O filã glorioasã în cartea istoriei nationale au scris slãtinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.
Miscarea memorandistã a fost sprijinitã cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturalã a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filialã provincialã din tarã cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.
În Marele Rãzboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavodã, pe Neajlov, la Panciu Mânãstioara, dând tãrii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata românã distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stãvili ofensiva inamicã. Slatina a fost bombardatã sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercãrii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bãtãliile marelui rãzboi al reîntregirii îl mentionãm pe cãpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe cãpitanul Ioan Cãlugarul, rãnit în luptele de la Pielesti.
Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia a generat în spiritele oamenilor de pe meleagurile oltene o puternicã solidaritate si o nestrãmutatã hotãrâre întru desãvârsirea unitãtii statale. Ziarele timpului , “Opinia Oltului”, “Vointa Poporului” relateazã atmosfera de caldã simtire româneascã din orasul nostru, exprimã adeziunea deplinã a locuitorilor Oltului la actul unirii.

Turism

Situat in partea sudica a Romaniei, judetul Olt are o suprafata de 5507 kmp. Principala axa hidrografica este Raul Olt, care este in mare parte amenajat pentru producerea curentului electic. Releiful are 3 parti principale: Platoul Cotmeana, la nord , Campia Boianu, in centru; Terasa Dunarii la sud. Climatul este temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure, la nord, si zonei de stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamant, era de 520871 locuitori. In judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 ani, ceea ce demonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datand din paleoliticul inferior si de mijloc, demostreaza ca acest pamant a fost locuit de vanatori si culegatori de fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta. Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus, Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes turistic sunt: asezarea fortificata geto-gatica de la Sprancenata (sec. II i. Hr.), zidurile cetatii bizantine (Celei – Corabia) cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; biserica Manastirii Caluiu, avand fresce originale reprezentand pe sotia lui mihai Viteazu si Fratii Buzesti; Manastirea Brancoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Campul Mare; Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, in Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu in satul cu acelasi nume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazul, Biserica Sf. treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca; Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>