Giurgiu

Judetul Giurgiu

Asezare Geografica

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, cu o suprafaţă de 3.526 km². Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, iar altitudinea minimă este de 12 m, în Lunca Dunării.

Reţeaua hidrografică este alcătuită din râurile care drenează teritoriul judeţului, din această categorie făcând parte Argeşul cu afluenţii săi principali (Dâmboviţa, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunărea reprezintă colectorul general şi pe o lungime de 72 km desparte judeţul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat în lunca Neajlovului.

Resursele  naturale sunt puţine şi sunt reprezentate de: zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului, pietrişurile şi nisipurile care se extrag din Dunăre şi din albiile râurilor Argeş, Neajlov.

Rezervaţiile naturale  sunt:

• pădurea Comana – este o rezervaţie floristică situată la nord de lacul Comana, la 30 Km de Bucureşti, ce ocupă o suprafaţă de 630,5 ha;
• pădurea Manafu – situată la cca.36 km sud-vest de Bucureşti, în comuna Izvoarele, fiind declarată rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de 278 ha.

Populaţia judeţului este de 283408 persoane la 1 iulie 2007, din care 31% locuiesc în mediul urban.

Organizare administrativ-teritorială

Judeţul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu – reşedinţa judeţului (69819 locuitori), oraşul Bolintin Vale (11215 locuitori), oraşul Mihăileşti (7240 locuitori) şi 51 de comune cu 167 de sate.

Istoric

Oraşul Giurgiu a fost cel mai probabil întemeiat în secolul 14, ca port la Dunăre, de către comercianţii genovezi, care s-au aventurat până aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfântul Gheorghe; ei au construit o bancă şi o piaţă pentru mătăsuri şi catifele. Oraşul l-au numit după sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dată menţionat în documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să deţină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul “Yergöğü”.

Fiind un oraş fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români şi turci pentru controlul Dunării, în special în încercările lui [Mihai Viteazul]] de a stăvili atacurile turceşti, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile şi fortificaţiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legată de ţărm cu un pod.

Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între Bucureşti şi Giurgiu, staţia de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reşedinţa judeţului Vlaşca.

Între 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.a fost o zii foarte inportanta pentru giurgiu!

Turism

Municipiul Giurgiu este un important port dunărean pe traseul coridorului de transport nr.9 Dunăre-Canal Rinn-Mein Dunau.

Este legat pe calea fluvială de 9 ţări, precum şi de Marea Neagră şi Marea Nordului.

Magistrala feroviară pan-europeană, care porneşte de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul şi, prin Salonic, face legătura cu Atena. Între Giurgiu şi Ruse se află singurul pod peste Dunare între România şi Bulgaria, pod care a fost construit între anii 1952-1954 şi a fost denumit simbolic “Podul Prieteniei”.

Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi menţionate ruinele vechii cetăţi medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele închinate eroilor Războiului de Independenţă şi al ostaşilor francezi căzuţi la Giurgiu în primul război mondial, catedrala “Adormirea Maicii Domnului”, Biserica “Înălţarea Domnului” şi Biserica “Buna Vestire” unde se păstrează pictura interioară originală realizată de Gheorghe Tătărăscu.

În judeţul Giurgiu există o zonă deosebit de atractivă pe raza comunei Comana. Rezervaţia din  pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei şi florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervaţiei este datorată existenţei bujorului românesc, în luna mai desfăşurându-se aici “Sărbătoarea bujorului”. Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana ctitorie a domnitorului Vlad Tepeş.

La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depăşit de mult graniţele ţării, se poate vizita crucea lui Mihai, monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

În comuna Herăşti poate fi vizitată “Casa de piatră” construită de Udrişte Năsturel în secolul al VIII-lea unde funcţionează o secţie a Muzeului Ţăranului Român şi biserica Mihail şi Gavril ridicată la 1644, la Dobreni-Vărăşti ruinele curţii domneşti a lui Constantin Şerban, la Mironeşti-Gostinari ruinele palatului domnesc, ctitor Radu Şerban şi fiica sa Elena (soţia postelnicului Constantin Cantacuzino), şi cetatea dacică de la Popeşti-Mihăileşti.

Toate aceste obiective turistice amintesc de trecutul acestor meleaguri ca mărturie a evoluţiei şi continuităţii noastre în acest spaţiu.