Breaking News
Home » Judeţe » Covasna
GEKO's WorkGroup Inc.

Covasna

Judetul Covasna

Asezare Geografica

Din punct de vedere geografic judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.

Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.

Relieful

Mişcările tectonice care au afectat arcul carpatic, intense în această arie, au avut ca efect o compartimentare geomorfologică inegală.

Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc).

Unitatea de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna este depresiunea Braşov, ceea ce ocupă 107. 000 ha, adică 29% din suprafaţa totală a judeţului.

Structura geologică

Teritoriul judeţului Covasna reprezintă un segment al Carpaţilor Orientali, la constituţia căruia iau parte depozite aparţinând Jurasicului, Cretacicului, Paleogenului, Neogenului şi Cuaternarului. Ele sunt reprezentate atât prin roci sedimentare, cât şi prin roci magmatice, intrusive şi efuzive.

Din punct de vedere tectonic-structural, teritoriul judeţului Covasna aparţine următoarelor unităţi: zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic-paleogen şi zona vulcanitelor neogene.

Elementele climaterice

Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.

Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, se poate afirma, că în judeţul Covasna cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie, este scăzută. În medie cad anual 500–580 mm pe fundul depresiunii şi 700–800 mm pe piemonturile înalte. Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă şi peste 130 mm pe piemont, minimul fiind în luna februarie (20 mm). În intervalul mai-august cad cele mai abundente precipitaţii (peste 80–100 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie. În ansamblul depresiunii, cantitatea de precipitaţii prezintă o diminuare de la vest spre est, în Depresiunea Târgu Secuiesc căzând anual cu 50–75 mm mai puţin decât în Depresiunea Baraoltului.

Particularităţile geomorfologice locale ale judeţului influenţează mult şi circulaţia aerului. Astfel, în jumătatea sa estică sunt dominante direcţiile nord şi nord-est, iar în vest cele  nord-vest . Vânturile dominante bat şi cu cea mai mare viteză. La Tîrgu Secuiesc vântul de nord-est, numit local Nemira, are viteza medie anuală de 5, 1 m/s (18, 36 km/h). În general, vitezele medii depăşesc 2 m/s pe toate direcţiile.

Reţeaua hidrografică

Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s.

Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.

Excesul de umiditate din lunca Oltului şi Râului Negru creează condiţii optime dezvoltării mlaştinilor eutrofe. Printre cele mai reprezentative sunt mlaştinile de la Reci şi Chichiş.

Istoric

Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul – numit si Trei Scaune – este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata – divizata pe scaune – care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.

Turism

Pamant al apelor minerale si al statiunilor balneo-climaterice, Judetul Covasna este situat pe cursul mijlociul al raului Olt, in Arcul Carpatilor. Avand o supratata de aproximativ 4000 kmp, inconjurat de munti acoperiti cu paduri de brad si fag, Judetul Covasna are un climat ozonizat si ionizat. Relieful este alcatuit in principal din munti vulcanici de joasa altitudine, iar apele minerale si iezerele trebuie mentionate. Numai in jurul orasului Covasna se gasesc peste 1000 de izvoare cu ape minerale, unele avand un debit de 1000 l/ora. Bogate in acid carbonic, aceste ape sunt foarte diferite atat la gust cat si la efectele curative. De aceea judetul Covasna este un taran al apelor, avand numeroase statiuni balneao-climaterice. Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii Covasna, cea mai complexa statiune din Europa. De asemeanea se mai gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios, Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, s.a. Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca resedinta administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti)si a portilor si stalpilor de lemn sculptate. Acestea se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate, cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon, Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita. Raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului. vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru pescuit sunt numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozunca si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna isi asteapta oaspetii la tratament sau turism.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.