Breaking News
Home » Judeţe » Constanta
GEKO's WorkGroup Inc.

Constanta

Judetul Constanta

Asezare Geografica

Judeţul Constanţa este situat în partea de S-E a României, învecinându-se la nord cu judeţul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria şi la vest cu fluviul Dunărea.

Suprafata judeţului Constanţa este de 7 071 km2 şi ocupă în acest sens locul 8 între judeţele României. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărţită în 3 municipii, 9 orase, 57 comune.

Numărul populaţiei judeţului era la 1.07.2003: 713563 locuitori împarţiţi astfel:

 

  • 504681 locuitori în mediul urban;
  • 208882 locuitori în mediul rural.

Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu înălţimi de 15-30 m. O trăsătură distinctivă a judeţului este prezenţa lacurilor naturale şi de luncă, precum  şi a lagunelor (Oltina, Sinoe, Taşaul, Techirghiol, Mangalia).

Reţeaua hidrografică a judeţului este formată de următoarele cursuri de apă: Dunărea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu şi Casimcea.

La est, judeţul este scăldat de apele Mării Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise şi puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul litoralului românesc.

Reţeaua hidrografică s-a îmbogaţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre – Marea Neagră pe o distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Albă – Midia pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de irigaţie din Valea Carasu.

Clima temperat – continentală, caracteristica judeţului Constanţa, este influenţată de poziţia geografică, situarea între Dunăre şi Marea Neagră, precum şi de particularităţile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorală, climatul temperat-continental prezintă o puternică influenţă marină. Climatul marin este caracterizat prin veri a căror căldură este atenuată de briza mării şi ierni blânde, marcate de vânturi puternice şi umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variază între 10-15 oC. Precipitaţiile anuale variază între 400-500 mm, zona cea mai săracă în precipitaţii fiind litoralul, unde valoarea cantităţii de precipitaţii se situează sub 400 mm.

În judeţul Constanţa s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor climatice de umiditate redusă. Vegetaţia (alcătuita din plante ierboase) este caracteristică stepei, aici găsindu-se atât elemente floristice est-europene cât şi specii din flora mediteraneană şi balcanică.

Specificul faunei este determinat de condiţiile naturale ale judeţului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, păsări şi mamifere.

În regiune există mai multe rezervaţii naturale care constituie un punct de atracţie inedit în oferta turistică a regiunii. Una din cele mai importante rezervaţii se află pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se găseşte Masivul Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte cca 5-6 specii rare de floră. Alte rezervaţii importante aflate pe teritoriul judeţului Constanţa: Rezervaţia Fântâniţa-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Pădurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârşova, Peşterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavodă şi Reciful de la Topalu.

Bogăţiile solului sunt reprezentate de suprafeţele întinse de terenuri agricole, terenuri care reprezintă 80% din suprafaţa totală, din care suprafaţa arabilă reprezintă cca. 85%.

În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile comune şi cele fosfatice. Suprafata podişului este în mare parte acoperită de o pătura de calcar şi loess, podişul Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase calităţi terapeutice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Istoric

Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea – străveche provincie de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localitătile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greacă.

Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legături cu geţii localizaţi, lăsând numeroase informaţii arheologice şi istorice despre populaţia din zonă, despre ocupaţiile, obiceiurile şi modul lor de viaţă.

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea – pe atunci Schythia Minor – a intrat sub stăpânirea romană (secolul I îen). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie romană dintre toate provinciile româneşti de mai târziu.

Prezenţa romană la Tomis este marcată de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lăsat de ocupaţia romană în această provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit în 109 d.C. la Adamclisi.

Aşezarea geografică la interferenţa drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantină din estul Europei a făcut ca, la începutul evului mediu, Dobrogea şi implicit judeţul Constanţa, să suporte consecinţele disputei dintre migratori. La sfârşitul secolului al XIV – lea Dobrogea intră pentru aproape cinci secole sub stăpânirea imperiului otoman, efectele dureroase ale acestei stăpîniri seculare fiind mai ales de natură economică şi naţională.

Dobrogea, teatrul de luptă între armatele ţariste şi otomane, a revenit la patria mamă în urma războiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independenţei de stat a României.

Marea Unire din 1918 va fi urmată de o dezvoltare mai amonioasă a României, iar în acest cadru, Constanţa, port maritim principal al ţării, devine din ce în ce mai important pentru ansamblul economiei naţionale.

Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea economică şi creşterea populaţiei româneşti.

 

 

 

Turism

Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.

Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.

Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre, un “pământ al făgăduinţei”, ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formează ieşirea la mare a României). Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre (a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17-18 % la ţărm şi temperatura apei vara de 20-25C). În Marea Neagră nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi. În sezonul cald temperatura la suprafaţa plajei urcă până la 45C, însă brizele marine, bogate în aerosoli atenuează arşiţa zilelor toride. Marile întinderi de plajă sunt “pavate” cu nisip  de o fineţe deosebită. De-a lungul coastei, un spaţiu de o calitate excepţională etaleaza o salbă de staţiuni care răspund tuturor vârstelor şi gusturilor: Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.

  • Mamaia (la 3 km nord de Constanţa), este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la răsărit de valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906-1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase staţiuni maritime europene. De-a lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de sport, piscine în aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vară. Există multe posibilităţi de practicare a sporturilor pe apa şi de învăţare a yachtingului şi a înotului, posibilităţi de pescuit pe lacul Mamaia;
  • Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă (6-20 m altitudine), pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea şi-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. A doua staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. Cele doua baze de tratament cu funcţionare permanentă posedă instalaţii pentru băi calde (cu apă sărată concentrată, provenită din lacul Techirghiol sau din mare).
  • Eforie Sud (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică a cărei minunată rivieră maritimă coboară în trepte succesive spre plajă, lungă de aproximativ 2 km. Fosta staţiune Carmen Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892), iar din 1930 era cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc. Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o splendidă panoramă), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin mulţimea florilor sale;
  • Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malul lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici coline. Iernile sunt blânde iar verile sunt călduroase, predominând timpul senin. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sărată şi nămolul sapropelic al lacului Techirghiol. Staţiunea dispune de cinci baze de tratament în cadrul cărora există numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apă sărată concentrată provenită din lac, pentru băi calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol, pentru aerosoli şi hidroterapie.
  • Costineşti (la 28 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică estivală (2-4 m altitudine), denumita şi “Staţiunea Tineretului”. Plaja întinsă, cu nisip fin, este orientata spre sud şi expusă la soare în tot cursul zilei (specific de care beneficiază puţine plaje din Europa), fiind amenajată pentru talasoterapie şi helioterapie (durata de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi);
  • Neptun-Olimp (la 6 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică (la o altitudine de 5-20 m) pe pragul de nisip dintre mare şi pădurea Comorova, fiind o oază de linişte şi prospeţime, o adevărată grădina a litoralului românesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea şi eleganţa, atât în ceea ce priveşte confortabilele vile şi hoteluri, cât şi prin serviciile de alimentaţie publică pe care le oferă. Se pot practica nenumărate sporturi (teren de echitaţie, terenuri de tenis, debarcaderul cu ambarcaţiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea, există numeroase cabarete şi cluburi, parcuri de distracţie. Neptunul dispune de o modernă bază de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nămol, săli de gimnastică, saună, tratament cu Gerovital şi Aslavital, produse terapeutice româneşti de renume mondial prevenind îmbătrânirea prematură şi regenerând organismul);
  • Jupiter-Cap Aurora (la 40 km de Constanţa şi la 4 km de Mangalia), staţiuni climaterice estivale, între pădurea Comorova şi ţărmul mării. Plaja staţiunii Jupiter se întinde pe o distanţă de 1 km într-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tânără staţiune a litoralului românesc atrage nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a hotelurilor sale, cu nume de pietre preţioase. Ambarcaţiunile de pe lacul Tismana, terenurile de sport, teatrul şi cinematograful în aer liber, piscinele, discotecile, contribuie la realizarea unei vacanţe de neuitat;
  • Venus (la 5 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică sezonieră, pe un promontoriu caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru. Staţiunea, ce poartă numele zeiţei frumuseţii, dispune de o salbă de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original.
  • Saturn (la 42 km de Constanţa şi la 1 km de Mangalia), staţiune climaterică estivală (3-10 m altitudine) care beneficiază de cca 25 de zile însorite pe lună. Apa mării are, în timpul verii, o temperatură medie de 20-25C;
  • Mangalia (la 44 km de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă. Este o aşezare de aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia Mică). A fost întemeiată de greci în sec.VI i.Hr. şi dezvoltată apoi de romani (sec. II-IV d.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. XIII-XIV) care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre, are o climă dulce, asemănătoare cu cea mediteraneană, ceea ce face ca primăvara să sosească mai devreme, iar toamna să întârzie aici mai mult. Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din antichitatea romană). Baza de tratament include secţii de recuperare medicală, instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare, nămoloterapie, kinetoterapie, hidroterapie, saună, săli pentru gimnastică medicală, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). În staţiune se poate practica echitaţia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (în stil maur, 1590),Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI, etc.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.