Breaking News
Home » Judeţe » Cluj
GEKO's WorkGroup Inc.

Cluj

Judetul Cluj

Asezare geografica

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de 47°28’44” în nord şi 46°24’47” în sud, respectiv meridianele de 23°39’22” în vest si 24°13’46” în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.

Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele Vlădeasa  1842  m şi Muntele Mare  1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri ( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic : Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.

Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni, Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.

În sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 – 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiş şi cîmpie.

Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în zona Turda – Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).

În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 – 650 mm în Cîmpia Transilvaniei,  650 – 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 – 1000 mm  în zonele muntoase.

Judeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură legaturi lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din  municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atît pentru cerinţele judeţului cît şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse naturale.

Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul Călaţele şi Căpăţîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Cîmpia Transilvaniei.

Pe lîngă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat),  dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în perimetrul localităţilor Morlaca, Bologa,  Poieni,  Săcuieu,  Stolna  şi  Iara,  granite  în  masivul  Muntele Mare,  calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor (var, ciment), exploatate la Sănduleşti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti, nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe Arieşul inferior.

Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al ţării).

Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.

Unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului sunt :

Istoric

Prima atestare documentara a unei asezari pe teritoriul de astazi al Clujului a fost facuta de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a mentionat aici una dintre cele mai insemnate localitati din Dacia preromana, cu numele Napuca. La scurt timp dupa cuceririle romane din 101-102 si 105-106, Napuca a fost distrusa, spre a fonda o noua asezare urbana (civitas), Napoca, pe malul drept al raului Samus. Aceasta asezare a fost fondata in anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia in anul 271 d.Hr., viata urbana odinioara infloritoare avea sa inceteze. Clujul a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1167, sub denumirea „Castrum Clus“.

Mari grupuri de colonisti sasi s-au asezat in cetatea Clujului in timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei, dupa decimarea populatiei orasului in timpul atacurilor tatare. Cetatea Regala Castrum Clus a dobandit o organizare urbana pana in secolul XV. Imparatul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodata rege al Ungariei, a acordat in anul 1405 Clujului dreptul de oras liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru productia si schimbul de marfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se indeletniceau cu agricultura, munca in atelier, dar si cu distractiile specifice orasului. Pe atunci populatia era formata din sasi, secui si in mica masura romani.

Rolul mestesugului in muncile orasului a crescut, dezvoltandu-se mai multe bresle mestesugaresti. De acest lucru s-a ingrijit si Matei Corvin, rege al Ungariei intre 1458 si 1495, nascut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localitatii sale natale, aparand-o in conflictele cu asezarile din jur. In privinta populatiei, a decis sa acorde unor iobagi dreptul de a se stabili in oras.

Cetatea Clujului si-a castigat pana in secolul XV recunoasterea europeana. Arhitectura specifica europeana, stilul gotic tarziu, se regasea in Biserica Romano-Catolica Sfantul Mihail, dar si in multe case particulare. Oamenii avuti studiau la scoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la rascoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comerciantilor si a mestesugarilor a implicat ingradirea nobilimii si a clerului. Un carturar sas, nascut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, dar si la modernizarea orasului, care avea sa intretina o tipografie, o baie publica, o fabrica de hartie si una de bere. Dinastia Báthory a contribuit si ea la cresterea economica sau cea a populatiei, aducand cetatea la un rang la care putea fi comparata doar cu Brasovul.

Baba Novac, un important ostas al lui Mihai Viteazul, a fost judecat si ars de viu in oras. Intemeietorul primei uniri a romanilor, Mihai Voda a cinat pentru ultima data la Cluj, dupa care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Campia Turzii.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei a devenit protector al orasului si a ajutat la desavarsirea acestuia ca o cetate importanta. Dupa cucerirea Ungariei de catre otomani si transformarea acesteia in pasalac, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. La sfarsitul secolului XVII, insa intra sub dominatie austriaca. Dupa un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoita sa gazduiasca trupele ducelui de Lorena, asigurandu-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea ostasii au si jefuit orasul si au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populatie 10 660 de locuitori, cetatea se transforma in capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizare acesteia, dar si la sporirea numarului locuitorilor romani. Importantele miscari revolutionare de la 1848 cuprind si Clujul. Desi un important centru revolutionar, avea un statut contradictoriu, datorita nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultati, academii si gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orasul va adaposti tratativele dintre Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, pentru unirea revolutiei romane cu cea maghiara. Infrangerea revolutiei ungare, a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutata la Sibiu, pentru a exista o influenta austriaca mai mare asupra autoritatilor. Mai tarziu, Clujul a devenit unul dintre cele sase districte militare transilvanene, administrand un teritoriu de 400 000 de locuitori. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea a fost construita cladirea centrala a Universitatii Francisc Iosif din Cluj. La inceputul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea cladirilor din centru. In aceasta perioada a fost ridicata cladirea Liceului Unitarian, Opera Romana, Palatul de Justitie, primaria, Palatul de Finante etc.

In urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituita Austro-Ungaria in 1867, Clujul si Transilvania au fost reintegrate in Regatul Ungariei. In aceasta perioada, orasul era al doilea ca marime din regat dupa Budapesta si resedinta comitatului Cluj.

Dupa incheierea primului razboi mondial, Transilvania a intrat in componenta Regatului Romaniei. Municipiul Cluj a fost in continuare resedinta judetului Cluj (interbelic). In 1940 Clujul a revenit sub coroana maghiara prin Dictatul de la Viena. Fortele armate maghiare si germane care controlau orasul au fost respinse de trupele romane si sovietice in octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou in componenta Romaniei.

Clujul avea o populatie de 16.763 locuitori evrei in 1941. Dupa ocuparea Transilvaniei de catre guvernul horthyst, in 1944, evreii au fost dusi in mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj) unde au stat in conditii inumane, lipsiti de orice facilitati. Lichidarea ghetoului a fost efectuata prin 6 deportari la Auschwitz in perioada mai-iunie 1944. In ciuda sanctiunilor dure instituite de administratia Horthy multi evrei au reusit sa scape, trecand granita spre Romania, cu ajutorul taranilor din satele invecinate [2]. De aici au reusit sa paraseasca Europa prin portul Constanta. Alti evrei originari din tari europene au fost ajutati sa se salveze si sa paraseasca Europa de catre un grup antinazist romano-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj si Bucuresti. Liderul acestei retele a fost in perioada 1943 – 1944, scriitorul Raoul Sorban caruia i s-a decernat ulterior titlul Drept intre popoare pentru eforturile sale.

Dupa 1945 Clujul a intrat in perioada guvernarii comuniste, pana in decembrie 1989. In 1974, autoritatile comuniste schimba numele orasului in Cluj-Napoca. Dupa revolutie, timp de 12 ani primar a fost politicianul de dreapta Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice menite sa ascunda vederii mostenirea culturala maghiara. In iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale in favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a restaurat bunele relatii interetnice intre comunitatile clujene.

 

Turism

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.

Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear etc.

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate :

-Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă;

-Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe o arie relativ restrînsă putînd fi întîlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stînci impozante, pereţi de calcare, peşteri etc.;

-Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe căutată vara de amatorii de vînat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”;

-zona Gilău – Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfîrţit de săptămînă;

-zona Beliş – Fîntînele situată pe malul stîng al lacului de acumulare, pretabilă pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului.

Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică.

În municipiul Cluj – Napoca atrag atenţia monumente ca : Biserica “Sf. Mihail” – biserică a Franciscanilor – , Statuia ecvestră reprezentînd pe Sf.Gheorghe ucigînd balaurul, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului romîn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Clădirea Redutei – de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul Naţional, Catedrala ortodoxă, grupul statuar “Şcoala Ardeleană “, monumentul “Ostaşului Romîn”, statuia lui Avram Iancu”, statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga  etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă romînească dar şi străină  (peste 4000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Secţia  în aer liber a  Muzeului Etnografic (85 de unităţi), Muzeul memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

Grădina botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei, oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi străinătate.

În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV – XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.

Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică : “Dr. Ioan Raţiu”  la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea.

Capacitatea turistică a judeţului Cluj în 2003 cuprindea: 27 hoteluri  (2637 locuri), 5 hanuri şi moteluri (182 locuri), 5 cabane turistice (267 locuri), 3 campinguri (568 locuri), 30 vile turistice (418 locuri) şi o tabără de elevi şi preşcolari (60 locuri); pe lîngă aceste capacităţi de cazare, în ultimii ani, funcţionează şi unităţi de tip fermă şi pensiune turistică în număr de 36 cu 375 locuri.

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atît pentru ofertanţi cît şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută campanie publicitară atît în ţară cît şi peste hotare.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.