Breaking News
Home » Judeţe » Brasov
GEKO's WorkGroup Inc.

Brasov

Judetul Brasov

Asezare Geografica

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, Judeţul Braşov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Pozitia sa în partea centrală României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase: Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Mureş.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa tării, cu o densitate a populaţiei de 110,7 loc./km², peste media pe ţară de 90,3 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator.

Populaţia înregistrată la 1 iulie 2007, a fost de 593.928 de locuitori, dintre care 74,17 % este stabilită în mediul urban şi aproximativ 25,83 % în mediul rural.

Conform datelor înregistrate la sfârşitul anului 2007, din totalul populaţiei judeţului Braşov, efectivul de salariaţi reprezintă 172.284 persoane, iar câştigul salarial mediu brut 1554 lei/salariat. Rata şomajului la 31 decembrie 2006 era de 6,1%, iar aceasta a scăzut pe parcursul anului 2007 până la 5,1%.

 

 

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC.

 

Resursele naturale > Judeţul Braşov deţine 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naţionale/naturale (Piatra Craiului şi Bucegi). Suprafata ariilor protejate din judeţ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafaţa judeţului Braşov. În cursul anului 2005, la nivelul judeţului Braşov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislaţiei în vigoare, şi 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.

În subsolul judeţului Braşov se găsesc diverse resurse: roci magmatice (în special bazalt), roci sedimentare, mineralizaţii metalifere, ape minerale, (Zizin – cu ape carbogazoase-bicarbonatate), ape clorosodice la Perşani, Grid, Veneţia de Jos, Rupea, Homorod şi ape sărate de zăcamânt din depozitele de nisipuri sarmatiene (Băile Rotbav). La acestea se pot adauga izvoarele mezotermale de sub Magura Codlei şi de la Hoghiz (izvor carstic).

 

 

Istoric

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 – 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei “VI Nova Cumidavensium Alexandrina”. Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea legiunilor aureliene, populaţia autohtonă care a rămas fără intrerupere a cunoscut populaţii migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii – mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Ducatul lui Kean (strămoşul lui Salanus) era intre Dunăre şi Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominaţia Primului Ţarat Bulgar în zonă, dominaţie care, fără să aibă amploarea susţinută de unii istorici, a fost, totuşi, o realitate.Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă “descalecă” în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.

Turism

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba în primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Judetul Brasov concentreaza în limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile îmbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele împadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.