Breaking News
Home » Judeţe » Bistrita Nasaud
GEKO's WorkGroup Inc.

Bistrita Nasaud

Judetul Bistrita Nasaud

Asezare Geografica

  Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ şi 47°37’ latitudine nordică şi între meridianele 23°37’ şi 25°36’ longitudine estică, fiind încadrat de judeţele: Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest.
         Suprafaţa judeţului măsoară 5355 kmp şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.
        
Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief:
– zona montană – ce cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, în care intră masivele Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani;
– zona dealurilor – care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa;
– zona de luncă – ce însoţeşte cursurile principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi, reprezentând circa 3% din suprafaţa judeţului.
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică axată pe râul principal Someşul Mare, lungimea totală a acestei reţele însumând aproximativ 3030 km.

 

Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri şi bălţi cu geneza diferită, între care amintim: bălţile sărate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sărata, Sărăţel; lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mică) şi Tăul Zânelor din Munţii Călimani. Dintre lacurile cu importanţă economică fac parte: lacul de la Colibiţa – amenajare hidroenergetică şi lacurile de la Budurleni şi Manic – amenajări piscicole.

 

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continental moderată.
Temperatura medie anuală coboară sub 0 grade în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5 grade Celsius în zona sud-vestică a judeţului. Evoluţia temperaturilor aerului este tipic continentală, cu maxima în luna iulie şi minima în ianuarie.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară. Caracterul predominant deluros-muntos al reliefului a favorizat o vegetaţie etajată şi foarte diversă.

Fauna este bogată şi variată fiind caracteristică fiecărei forme de relief.
Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice, subsolul judeţului cuprinde o gamă variată de resurse: zăcăminte de metale neferoase, depozite de caolin, grafit, sare, gaze naturale, materiale de construcţii, ape minerale.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, cu o populaţie de 82081 locuitori  la 1 iulie 2005, a cărei primă atestare documentară este datată din anul 1264, fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric.

Alte centre urbane imprtante ale judeţului sunt: Beclean (11.323 locuitori),  Năsăud (10953 locuitori) şi Sângeorz-Băi (10621 locuitori) – o staţiune balneoclimaterică pentru afecţiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative.
În structura judeţului se găsesc 58 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7760 locuitori), Maieru (7692 locuitori), Prundu-Bârgăului (6585 locuitori), Tiha Bârgăului ( 6372 locuitori), Lechinţa (6097 locuitori).
Densitatea reţelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/ kmp valoare maximă.
Debitul de apă mediu multianual specific variază pe teritoriul judeţului între 25 l/s/kmp la peste 1600 m altitudine
şi 2 l/s/kmp în zona colinară din vest.
Pe întreg cuprinsul judeţului lacurile naturale sunt prezente doar în zona Munţilor Călimani şi Rodnei şi sunt de origine vulcanică.

Singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind asigurarea apei este Colibiţa. Amenajarea se găseşte în exploatarea Companiei Naţionale “Apele Române” S.A., iar pe plan judeţean la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud. Din amenajare se face alimentarea cu apă a localităţilor din aval, existând posibilitatea ca în secţiunea Bistriţa  să se asigure un debit suplimentar de 3,8 mc/s. Acumularea Colibiţa are un volum de 75,12 milioane mc. Lungimea lacului este de 7400m, iar lăţimea maximă de 1100 m.

 

Istoric

  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile.
  • 1235: Este atestată documentar aşezarea Beclean.
  • 1241-1242: Aşezările Bistriţei şi împrejurimile au fost devastate de hoardele tătare.
  • 1264, iul.16: Prima menţiune documentară a oraşului Bistriţei.
  • 1353: Oraşul Bistriţa capătă dreptul de a avea pecete proprie şi de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistriţenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul oraşului.
  • 1440: Aşezarea Năsăud este menţionată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează oraşul Bistriţa lui Iancu de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistriţa a fost stăpânită de Petru Rareş.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază oraşul Bistriţa, provocându-i mari distrugeri.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăşte să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniţă militară, care s-a extins şi pe valea Rodna, valea Şieului şi valea Someşului; astfel, la Năsăud, a fost înfiinţat Districtul Grăniceresc Năsăud.
  • 1762, apr.15: Decretul imperial pentru înfiinţarea miliţiei naţionale grănicereşti, în urma căruia ia fiinţă regimentul II românesc de la Năsăud.
  • 1790-1792: Este construitâ în Bistriţa biserică românească de pe str. Crinilor. Fostul lăcaş de închinare se aflase în Hrube.
  • 1794: Se înfiinţează Institutul Militar Năsăud cu predare în limbile română, germană şi latină.
  • 1863: La Năsăud se deschid porţile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
  • 1884: La Năsăud a fost sfinţită catedrala greco-catolică în prezenţa episcopului Ioan Szabo.
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a gimnaziului din Năsăud.
  • 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. A fost întabulată în anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat fiinţă Sfatul Naţional Român din comitatul Bistriţa-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

span� Q>/��b h�c ang=EN-US style=’font-size:14.0pt;font-family:”Times New Roman”,”serif”;mso-fareast-font-family: “Times New Roman”‘>

 

 

Cel mai vechi oraş al judeţului, Sighişoara este un oraş al contrastelor ce se armonizează, în care arhitectura modernă, contemporană, este o prelungire a oraşului vechi, cu cetatea sa medievală , singura cetate medievală locuită din estul şi sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numită, Sighişoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighişoarei este cetatea, care domină oraşul de la înălţimea Dealului cetăţii. Cetatea, înconjurată  de  un  zid  de  aproape  1 km  lungime,  a  fost  terminată  în  secolul  al XIV-lea şi a fost străjuită de 14 turnuri, din care se mai păstrează 9. Intre acestea domină turnul cu ceas, înalt de 64 m, care oferă o privelişte minunată împrejurimilor. Ceasornicul din turn, construit în anul 1648, are zilele săptămânii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate în lemn, iar alte figurine arată orele, ceasul fiind executat în Elveţia. In turnul cu ceas se află de un secol Muzeul istoric al oraşului, care adăposteşte colecţii de piese arheologice, istorie medievală, ceramică, mobile şi o colecţie de ceasuri.

In cetate se află 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu şi diferit colorate. Străzile sunt înguste, pietruite, iar în aer pluteşte o atmosferă medievală.

Intre 1431 – 1435 la Sighişoara a trăit Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, de numele căruia se leagă “Legenda lui Dracula”.

O galerie de lemn acoperită cu 175 de trepte, construită în anul 1642 duce la Biserica din Deal, construcţie monumentală veche de aproape o jumătate de mileniu.

Pe străzile cetăţii se desfăşoară anual festivaluri de artă medievală, în biserică au loc concerte, turiştilor le sunt oferite suveniruri de artă populară, iar pictorii din toată ţara fac portrete celor doritori sau realizează peisaje ale oraşului.

 

Municipiul Reghin

 

In amonte de Târgu Mureş, la confluenţa Mureşului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, având o viaţă medievală cu patină săsească, a cărei mărturie este până azi impunătoarea biserică evanghelică, Reghinul devine în veacurile XVIII-XIX un centru al resurecţiei naţionale româneşti, începută cu cărturarul Petru Maior şi încheiată sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oraş cu o viaţă culturală densă, un oraş al bunei convieţuiri şi al interferenţelor culturale între români şi unguri, un târg de produse agrare, meşteşugăreşti şi artistice populare din zonă.

Pe plan naţional, Reghinul este însă în primul rând oraşul viorilor…

 

 

Sovata

 

La poalele munţilor Gurghiului se află renumita staţiune balneoclimaterică Sovata ce oferă factori curativi de mare eficienţă într-un număr mare de afecţiuni, atrăgând în fiecare an un număr mare de turişti străini şi români.

Punctul de atracţie al staţiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tămăduitoare, cu nămolurile sale indicate în diverse afecţiuni, precum şi moderna bază de tratament din cadrul complexului turistic şi de tratatamant “Danubius”.

Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt: apa minerală clorurată, sodică, de mare concentraţie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (în Lacul Ursu, la adâncimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maximă de peste 450C);  în afară de băile în lacul helioterm, apa salină a acestuia este utilizată în baza de tratament; nămolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de cruţare.

Categoriile de afecţiuni tratate aici sunt: afecţiuni ginecologice, afecţiuni reumatismale articulare degenerative şi inflamatorii, afecţiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afecţiuni neurologice şi boli asociate.

De asemenea la circa 10 km funcţionează o pârtie de schi cu telescaun, ceea ce face ca staţiunea să fie căutată şi pe timp de iarnă.

 

Un rol important în turismul mureşan, cu posibilităţi de dezvoltare, revine staţiunilor locale. Sângiorgiu de Mureş cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate şi Ideciu de Jos cu ape sărate.

Răstoliţa şi Lunca Bradului pot fi dezvoltate şi considerate ca staţiuni climaterice.

 

Un interes turistic, dar mai ales ştiinţific suscită rezervaţiile naturale, declarate monumente ale naturii: Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu şi Parcul dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu.

 

Castelele de pe cuprinsul judeţului constituie monumente arhitectonice în stil baroc, gotic sau renascentist: Castelul Bethlen (sec. XV – XVII) în stilul renaşterii italiene în ţara noastră, Castelul Criş, Castelul Teleky (sec. XVII), în stil baroc cu elmente tradiţionale, Castelul Dumbrăvioara (la 15 km de Târgu Mureş). La Brâncoveneşti se află cel mai reprezentativ castel de pe Valea Mureşului (sec. XVI). Cetăţile medievale de la Târgu Mureş (sec. XVII) şi Sighişoara (sec. XIII – XIV), constituie de asemenea trasee turistice.

 

O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanţă deosebită este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, drumeţii), activitatea economică oferită de gazde turiştilor (activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum şi oferta de petrecere a timpului liber în mediul rural, prilej de cunoaştere a tradiţiilor satului ardelean.

 

Obiective turistice religioase

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.