Breaking News
Home » Judeţe » Caras Severin
GEKO's WorkGroup Inc.

Caras Severin

Judetul Caras Severin

Asezare Geografica

Situat  în partea de sud vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8.520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere al mărimii, judeţul  Caraş-Severin este al treilea din ţară.

Geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice ale pământului românesc. Ponderea treptelor de relief în teritoriul judeţului este sensibil diferită de cea în cadrul teritoriului naţional, unde munţii ocupă 31%, dealurile 36%, iar câmpia 33%.

Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65,4%, dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din suprafaţă.

În aceste condiţii judeţul poate fi considerat un judeţ de munţi (conform V. Sencu şi I. Băcanu “Judeţul Caraş-Severin” – Ed.Academiei 1976).

Punctele extreme între care este cuprins teritoriul judetuţui Caraş-Severin sunt :

 

nord – Vf. Rusca

45 40’10” latitudine nordică

22 26’15” longitudine estică

 

est – Vf. Scărişoara

45 25’10” latitudine nordică

22 43’30” longitudine estică

 

sud – Dealul Căprior

44 35’20” latitudine nordică

29  9’10” longitudine estică

 

vest – localitatea Iam

45  1’10” latitudine nordică

21 21’40” longitudine estică

 

Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

Limitele judeţului, în cea mai mare parte convenţionale, îl despart de vecinii săi care sunt: la sud şi sud-vest Iugoslavia, nord-vest judeţul Timiş, nord-est judeţul Hunedoara, la est judeţul Gorj, iar la sud-vest judeţul Mehedinţi.

Aşezat nu departe de Marea Adriatică, şi la adăpostul Munţilor Carpaţi, judeţul integrează pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subţinutul bănăţean) cu nuanţe submediteraneene.

Industria din Caraş-Severin reprezintă o componenta importantă a economiei naţionale şi este concentrată în municipiile şi oraşele judeţului.

Motoarele şi generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale şi oţelurile produse în municipiul Reşiţa sunt cunoscute în întreaga lume. Oţelul produs la Reşiţa se regăseşte în structura Turnului Eiffel şi a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebeş contribuie la producţia industrială a judeţului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive şi industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea cărbunelui la Anina şi a minereurilor metalifere la Moldova Nouă.

 

 

Istoric

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeţului Caraş-Severin, are următoarea înfăţişare: în scutul albastru se află un legionar roman, privit din faţă, purtând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind suliţa, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roşu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucişate, suprapuse peste o roată dinţată, ambele din acelaşi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.

Semnificaţia elementelor însumate: Legionarul roman şi podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfăşurat în antichitate în această zonă. Deviza: Virtus Romana Rediviva aminteşte de vitejia ostaşilor regimentului de graniţă din Banat. Albina evocă tradiţionala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele două ciocane încrucişate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dinţată evocă activităţile economice specifice zonei şi evidenţiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă şi metalurgică.

 

Turism

muzeul şi Rezervaţia arheologicăTibiscum-Jupa cu monumente de arhitecturăromanăruinele castrului roman, edificii militare şi civile; ruinele Cetatii feudale si al unei biserici (sec. XIII-XIV) in centrul vechi al orasului; Biserica “Sf. Gheorghe” (1444) de mari dimensiuni; a fost refacuta in 1739 si 1759 dupa ce a fost distrusa si jefuita de turci; picturi murale interioare (1862-1863) valoroase; iconostas din lemn sculptat aurit (1862); Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” (1780-1781) decoratii baroce si picturi murale interioare Biserica franciscana (1725); Sinagoga (1893) stil neogotic; Primaria (1903) stil gotic cu elemente baroce; Fosta cazarma a granicerilor / Muzeul judetean (1753) exponate unice de arheologie, istorie, etnografie, arta popular şi cu monumente de arhitecturăromanăruinele castrului roman, edificii militare şi civile; ruinele si al unei (sec. XIII-XIV) in centrul vechi al orasului; (1444) de mari dimensiuni; a fost refacuta in 1739 si 1759 dupa ce a fost distrusa si jefuita de turci; picturi murale interioare (1862-1863) valoroase; iconostas din lemn sculptat aurit (1862); (1780-1781) decoratii baroce si picturi murale interioare (1725); (1893) stil neogotic; (1903) stil gotic cu elemente baroce; (1753) exponate unice de arheologie, istorie, etnografie, arta popular

Judetul Caras Severin având un relief în mare parte carstic gazduieste un mare numar de pesteri, multe din acestea situându-se în imediata apropiere a unor trasee turistice marcate, sau chiar a unor drumuri si localitati. Astfel multe din aceste pesteri au devenit obiective turistice de mare interes, în ciuda faptului ca doar doua din ele au niste amenajari turistice minime (Pestera Comarnic si Pestera Hotilor) si doar una din ele are ghid (Pestera Comarnic).Cu câteva exceptii pesterile ce pot fi vizitate se afla în versantii sau în vecinatatea unor chei sau defilee de mare frumusete, strabatute de drumuri sau trasee turistice marcate. Pesterile nu trebuie vazute ca niste obiective turistice singulare, izolate, ci ca o completare ce aduce un plus de valoare si diversitate, frumusetii peisajului carstic existent.
Datorita faptului ca amenajarile lipsesc, turistul care îsi doreste sa viziteze pesterile din aceasta zona trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:
– nu se intra niciodata de unul singur în pestera,
– fiecare persoana din grup trebuie sa aiba o sursa de lumina,
– pentru pesterile mari e nevoie de harta,
– în cazul pesterilor mari sau dificile persoanele care ramân la suprafata trebuie anuntate despre durata estimata a vizitei,
– în cazul pesterilor cu curs de apa permanent sau temporar, trebuie luate în calcul conditiile meteo.
Vizita într-o pestera implica întotdeauna o oarecare doza de risc, dar daca acesta este constientizat si sunt luate masurile de precautie necesare, vizitarea unei pesteri poate fi o experienta de neuitat, într-o lume radical diferita de cea cu care suntem obisnuiti.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.