Braila

Judetul  Braila

Asezare Geografica

Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei.
El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.
Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

• 28 grade si 10 minute longitudine estica – punct extrem fiind comuna Frecatei;
• 27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;
• 45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;
• 44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Suprafata judetului Braila este de 4.766 kilometri patrati, resedinta sa fiind municipiul Braila.

Reteaua de localitati cuprinde: municipiul Braila, trei orase- respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza:

Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Cazasu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

RELIEF 

Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.

Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.

Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Cimpia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare importanta economica, atit din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cit si a sistemelor de irigatii.

Riul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent riul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.

Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, riul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.

In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).

O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Caineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).

Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat – Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.

Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul.

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

CLIMA

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.

Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul cimpiei.

Temperatura medie anuala este de 10,5 grade Celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade Celsius, minima absoluta scazind pina la – 30 grade Celsius (anul 1942).

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.

Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.

Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

Istorc

Un studiu al originilor Brailei arata ca regiunea a fost locuita din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice datand din 5000 i.Hr., vestigii care sunt dovada continuitatii vietii si a civilizatiei in aceasta regiune. Orasul Braila a fost pentru prima data atestat documentar acum 630 ani, cand domnitorul Tarii Romanesti Vlaicu I a oferit comerciantilor din Brasov privilegiul de a-si  vinde marfurile in Braila. Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul comertului, ocupatia pricipala a locuitorilor din aceasta zona. In 1836, Braila a fost declarat port-liber. Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereal si Bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii econoomice infloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din Romania. Comertul infloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. Aceasta dezvoltare a insemnat mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri (1883). Prima investitie straina in Braila a fost facuta in 1924 – Societatea Franco-Romana. port important, Braila a fost sals pentru multe grupuri etnice – greci, turci, rusi, bulgari, everi, armeni, sasi – care traiesc in pace si intelegere. Traditiile, obiceiurile si credintele acestora au fost intergrate in viata culturala si spirituala a orasului. Panait Istrate, panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius, sunt doar cateva din personalitatile marcante ale stiintei si culturii , de renume mondial, care au dus renumele orasului si sunt mandria locuitorilr sai. Braila nu este un oras-muzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care este prezenta pretutindeni.

Turism

Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in regiunea de Campie, avand la nord lunca raului Siret, iar la sud Campia Baraganului, la vest se gaseste o parte din Campia Salcioara si din campia Buzaului, iar la est, Marea Insula a brailei. Judetul Braila este un important centru turistic si balneoterapeutic, oferind turistilor multe posibilitati de a vedea locuri pitoresti specifice campiei cat si Lunca Dunarii. Situata in zona inundabila a Dunarii, Insula Mica a Brailei este o rezervatie zoologica si botanica. In aceasta zona conditiile geografice determina coexistenta a trei tipuri de flora, caracteristice stepei, padurii si de mlastina. Astfel, pe bancurile inalte de nisip din jurul zonei inundabile se gasesc paduri de salcii si palntatii de plopi hibrizi euro-americani. In zonele inundabile se gaseste o flora acvatica luxurianta care asigura, in special pentru pasari, locuri ideale pentru cuibarit. fauna consta in specii migratoare acvatice – majoritatea lor fiind prtejate international de lege. De asemenea se mai intalnesc specii caracteristice padurii, stepei si mlastinei. Pentru a proteja aceasta fauna, de importanta internationala, pescuitul si vanatoarea sunt supravegheate de lege. Turistii care ajung in Municipiul Braila, resedinta administrativa a judetului, pot vizita numeroasele locuri culturale: Muzeul de Etnografie, Casa Colectiilor, Muzeul de Istorie, Teatrul maria Filotti, Biserica Sfintii Arhangheli, Biserica Greceasca, Casa Memoriala Panait Istrati (in braila si Baldovinesti), Casa Memoriala Perpessicius. Datorita dezvoltarii industriei grele si a constructiilor navale, Judetul Braila are perspective bune de afaceri avand in vedere Zona Libera  care va fi creata aici si care va spori interesul investitorilor. Tot aici se gasesc nenumarate posibilitati de cazare. Blasova si Lacul Sarat sunt doua puncte de interes turistic. La numai 5 km de braila, pe malul lacului cu acelasi nume, se gaseste statiunea balneoclimaterica Lacul Sarat, situat la 16 m peste nivelul marii, si este inconjurat de 70 ha de padure care atenueaza climatul de stepa facand astfel din statiune un loc placut de odihna. lacul cu o salinitate  mare, este un vechi curs al Dunarii, blocat acum. Fundul lacului este acoperit cu mal terapeutic. valoarea terapeutica a  apei si a malului din statiunea Lacul Sarat este cunoscuta de multa vreme de catre locuitorii acestei regiuni, dar in ultimul timp, multi turisti vin aici pentru tratament. In afara de aceste locuri, Fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului. fauna si flora sunt legate de reteaua hidrografica care dau o nota aparte turismului oferind posibilitatea de a vana si de a pescui. Oferta turistica a judetului Braila consta de asemeana, in croaziere pe Dunare, cu cazare si programe speciale pentru turisti (pecuit, vanatoare, etc.) la Insula Mica a Brailei, Fundu Mare, Corotisca, Blasova si Zaton.