Breaking News
Home » Judeţe » Arad
GEKO's WorkGroup Inc.

Arad

Asezare Geografica

Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara și Timiș, și este principala poarta de intrare în România dinspre Europa centrală și de apus. Cu o suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul cuprinde 78 de unităţi teritoriale și administrative din care un municipiu – Arad, municipiu reședinţă de judeţ, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) și 68 de comune.

Peisajul natural al judeţului este caracterizat de prezenţa unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit, de o reţea hidrografică tributară în cea mai mare parte celor două râuri importante, Mureșul și Crișul Alb, de prezenţa unui climat temperat continental cu influente oceanice și nu în ultimul rând de prezenţa unei flore și faune cu elemente de mare valoare. Relieful este grupat in proporţii aproximativ egale fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor și culoarelor și de treapta câmpiilor, fiecare grupa în parte reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa totală a judeţului.

Cele mai reprezentative unităţi de relief grupate la nivelul judeţului sunt: Munţii Codru-Moma – cu înăltimile cele mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m) și depresiunea intramontană Moneasa-Rănușa, Munţii Bihorului – reprezentat de versanţii sud-vestici ai Munţilor Găina cu vârful Găina (1486 m), piatră de trei hotare și vârful Piatra Aradului (1429 m), Munţii Zărandului, Piemontul Codrului, Depresiunea Zarandului, Depresiunea Almaș-Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Culoarul Mureșului (Lipova-Petriș), Câmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului) și Câmpia Crișului Alb.

Sub aspect climatic, clima judeţului Arad are caracteristicile climatului temperat continental cu influenţe oceanice, cu o circulaţie a maselor de aer predominant vestică și cu o vizibilă etajare dispusă de la vest la est, odată cu cresterea altitudinii. Mediile anuale ale temperaturilor sunt cuprinse între 100C în zona de câmpie, 90C în zona dealurilor și piemonturilor, 80C în zona munţilor joși și 60C în zona celor mai mari înălţimi.

Cantităţile medii de precipitaţii se înscriu cu valori cuprinse între 565-600 mm anual în zona de câmpie, 700-800  mm anual în zona dealurilor și piemonturilor și 800-1200 mm anual în zona montană.

Din punct de vedere hidrografic, suprafaţa administrativă a judeţului Arad aparţine bazinelor hidrografice a patru mari râuri din vestul ţării: Mureșul, Crișul Alb, Crișul Negru și Bega. Vegetaţia păstrează caracteristicile zonale ale silvostepei fiind puternic antropizată.

Vegetaţia naturală ocupă un areal mult mai restrâns dar cu o bună reprezentare în zona montană.

Judeţul Arad dispune de resurse naturale importante pentru economia ţării. Dintre acestea cele mai importante sunt resursele minerale precum zăcămintele de hidrocarburi de la Pecica, Peregu, Șeitin, Sântana, marmura de la Moneasa, apele minerale de la Lipova, Moneasa, Curtici, Macea, Dorobanţi, minereurile de molibden de la Săvârșin și lista poate continua.
Istoric

Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena. In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).

Turism

Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii romani si straini sa viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Podgaria Arad, tinutul Halmagiu, Valea Cladova, Savarsin, Valea Mare-Caprioara. In municipiul Arad, in orasele Lipova si Ineu, in statiunile balneo-climaterice Moneasa si Lipova, in alte zone turistice se gasesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanta si vile. Judetul Arad are o multitudine de rezervatii stiintifice, in special rezervatii botanice, forestiere, zoologice si speologice. Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: Rezervatia naturala Moneasa, rezervatia “Dosul Laurului” din Zimbru, Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, Capâlnas, Neudorf, Savârsin, Odvos si Manastur cat si rezervatiile-padure de la Runcu-Grosi, Râul Mare – Halmagel, Prundul Mare – Securigiu. Deasemenea se gasesc multe locuri de vanatoare si pescuit. Foarte bine-cunoscute sunt cele de la Chisineu-Cris – Socodor – Adea, Savârsin – Troas si Vârfurile – Halmagel. Bisericile si manastirile vechi situate in judetul Arad detin adevarate comori artistice si unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute manastiri ortodoxe sunt cele de la Hodos-Bodrog, datata din 1177, de la Bezdin, datata din 1334, de la Arad-Gai construita intre 1760-1762, Sf. Maria – Radna Manastire Franciscana, construita intre 1727 – 1826 the Princely Orthodox Church de la Halmagiu, datata din secolul al XIV-lea, Biserica Romano-Catolica de la Sânpetru German, construita in 1774. Pe Valea Crisului Alb si Mures se gasesc biserici ortodoxe din lemn constuite in secolele XVII – XIX. Autentice monumente de arhitectura populara sunt bisericile de lemn de la Bodesti, Corbesti, Cristesti, Grosii Noi, Ionesti, Luncsoara, Madrigesti, Poiana, Vârfurile, Julita, Troas s.a. De o mare valoare arhitecturala sunt de asemenea numeroasele castele si cladiri seculare situate in acest judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construita intre 1763-1785, Castelul-cetate de la Ineu, construit intre 1645-1652, castelele de la Savârsin, Bulci, Capâlnas, Petris, Conop, Odvos, Macea, Fântânele, Siria. Judetul Arad conserva o veche si autentica arta populara in Tara Zarandului, Ineu-Sicula si Birchis-Capâlnas. Broderiile in rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blanarii Buteni, vestele facute la Birchis si Bata sunt renumite. Tesaturile traditionale cat si ceremica populara pot fi gasite in majoritatea gospodariilor taranesti din Tara Zarandului, Valea Muresului si campia Crisului Alb. Trebuie sa mentionam remarcabila pastrare a unor gospodarii traditionale in principal in satele situate in zonele montane.

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.